Procedură | Implanturi de vițel

Procedură

Implantarea vițelului este o procedură chirurgicală care trebuie efectuată într-un spital cu internare. Procedura poate fi efectuată în anestezie generala sau anestezie a măduva spinării. În funcție de faptul că numai partea interioară sau exterioară a vițelului trebuie mărită, se face o incizie diferită.

Adesea numai partea interioară este prevăzută cu un implant. În acest scop, chirurgul face o incizie lungă de aproximativ patru centimetri, fie pe interior, fie pe exterior gol al genunchiului. Dacă ambele părți sunt mărite, se face o incizie orizontală puțin mai largă.

Implantul este plasat pe mușchiul gastrocnemius. Acesta este un mușchi din două părți de pe suprafața fibulei. Este pregătit pentru aceasta prin îndepărtarea fasciei sale, un strat subțire de țesut conjunctiv care se află direct pe mușchi, astfel încât implantul să se așeze direct pe țesutul muscular.

Dacă un pacient, în majoritatea cazurilor, un culturist, dorește ca mușchiul gastrocnemius cu cele două burți musculare să rămână vizibile, implantul poate fi plasat și sub capetele musculare. Apoi, rana este suturată și închisă în mai multe straturi. Este tratat suplimentar cu un bandaj ușor de înfășurat și, dacă este necesar, cu un ciorap de susținere.

Stocul de sprijin și o doză suplimentară de heparină servi pentru a preveni tromboză. În funcție de gradul de mobilizare, aceasta trebuie menținută câteva zile după operație. În general, pacientul nu trebuie să pună prea multă greutate pe picioare după operație și trebuie să acopere distanțe scurte doar cu ajutorul asistenților și a suporturilor.

Chiar și activitățile sportive trebuie reluate cu atenție numai după șase săptămâni. În ciuda intervenției chirurgicale atente și a respectării măsurilor de igienă, după operație pot apărea numeroase efecte secundare. Fiecare operație implică riscuri pentru întregul corp, inclusiv tromboze, embolii și postoperatorii severe durere.Cu implantarea gambei există riscuri speciale, deoarece a fost implantat un corp străin, pacientul trebuie să se aștepte la umflături și iritații la nivelul picior și zona piciorului.

În plus, pot apărea vânătăi sau acumularea de lichide, dar acestea pot fi evitate prin purtarea ciorapilor de susținere și, dacă este necesar, prin plasarea canalelor de scurgere. Nu poate fi exclus riscul infecției postoperatorii a plăgii și a întăririi implantului. În cazuri rare, implantul poate fi deplasat și astfel poate provoca tulburări vizuale sau siliconul pernei din silicon poate chiar să se scurgă din rană.