Privarea de somn

Privarea de somn se referă la renunțarea arbitrară sau forțată la somn pe o anumită perioadă de timp, care poate dura de la ore la zile. Privarea de somn poate fi utilizată atât din punct de vedere terapeutic (ca privare de somn sau terapie de veghe în psihiatrie), cât și pe fondul torturii. Privarea de somn prelungită poate avea o varietate de efecte, dar în majoritatea cazurilor acestea pot fi remediate prin recuperarea unui somn sănătos.

Se face o distincție între una proporțională, în care doar a doua jumătate a nopții a fost trezită și lipsa completă de somn. După lipsa de somn, în multe cazuri starea de spirit se îmbunătățește a doua zi. Acest efect este exploatat atunci când se utilizează privarea de somn ca formă de tratament pentru depresiune. Dacă privarea de somn durează o perioadă mai lungă de timp sau dacă apare o lipsă permanentă de somn, apar plângeri fizice și mentale, care afectează negativ gândirea clară.

Consecințele

Recordul oficial mondial pentru perioada în care o persoană se abține de bună voie de la somn (fără a lua stimulente sau medicamente) este de 11 zile și 24 de minute. Experimentul din 1964 a fost documentat pe larg și nu a arătat consecințe fizice sau psihologice grave pe termen lung pentru persoana testată, cu excepția efectelor legate de privarea de somn, cum ar fi concentrarea și memorie tulburări, precum și starea de spirit leagăne și tulburări de percepție. Acestea, însă, au dispărut după sfârșitul experimentului și prin recuperarea somnului.

În deceniile următoare, privarea de somn și efectele sale au fost cercetate în continuare. Un experiment celebru (al lui Allan Rechtschaffen și Bernard Bergmann) din Chicago a cercetat efectele pe termen lung ale privării de somn asupra șobolanilor. Animalele testate au slăbit în ciuda aportului suficient de hrană, au dezvoltat umflături purulente pe corp și au murit în cele din urmă.

Criticul performanței experimentului este nivelul ridicat de stres și suprimarea conștientă a ritmului normal de zi și noapte (prin expunere continuă), care poate fi influențat și consecințele descrise mai sus. Prin urmare, este discutabil dacă lipsa de somn poate fi fatală. Chiar și cazuri speciale, cum ar fi familial fatal insomnie (insomnia familială letală) nu oferă nicio afirmație concludentă sau transferabilă despre acest lucru. Este interesant de observat că efectele fizice apar mai rar decât efectele psihologice ale privării de somn. În principiu, dorința de a dormi ziua crește prin scurtarea timpului oilor.