Boala Parkinson: Cauze

Patogenie (dezvoltarea bolii)

Aproximativ 80% din cazurile de PD sunt idiopatice, ceea ce înseamnă că nu se cunoaște cauza. Studiile experimentale ridică suspiciunea că PD, similar cu boala Creutzfelt-Jakob, este cauzată de răspândirea infecțiilor infecțioase proteine în creier (boala prionică). În cursul bolii, neuronii substanței negre (complex nuclear din zona mezencefalului (creierul mediu), care se caracterizează printr-un conținut intracelular ridicat de de fier și melanină) mor, rezultând o deficiență de dopamina (amină biogenă din grupul catecolamine; un important neurotransmițător). Celulele afectate prezintă așa-numitele corpuri Lewi ca o schimbare tipică. Lipsa de dopamina în acest domeniu duce la simptome și plângeri, deoarece coordonare a mișcărilor voluntare și involuntare este controlată semnificativ în substanța neagră. La oamenii sănătoși, există un echilibra între emițătoare dopamina și acetilcolină (amină biogenă; neurotransmițător care joacă un rol central în reglarea multor procese corporale). Lipsa dopaminei la pacienții cu Parkinson creează un dezechilibru în favoarea acetilcolină, care trebuie compensat cu medicamente. Neuronii dopaminergici necesită multă energie, care este furnizată în principal de mitocondriile (centrale electrice ale celulelor). Proteina pakin este prezentă sub formă modificată la unii pacienți cu PD și devine un declanșator al bolii. Pakin este obligat să se degradeze defect mitocondriile și sub moderat stres aceasta protejează mitocondriile funcționale de daune ulterioare prin stimularea unui semnal de supraviețuire. O funcție similară este atribuită receptorului Ret / GDNF. Ambele stimulează mitocondriile și se pare că se pot înlocui unul pe celălalt.

Etiologie (cauze)

Cauze biografice

  • Sarcina genetică - mutații familiale moștenite, precum și inerente genă variante.
    • Riscul genetic dependent de polimorfismele genetice:
      • Gene / SNP (polimorfism cu un singur nucleotid; engleză: polimorfism cu un singur nucleotid):
        • Gene: LRRK2, PARK2, PINK1, SNCA.
        • SNP: rs1790024 în gena PARK2
          • Constelația alelelor: DD (provoacă debut precoce boala Parkinson (Parkinson juvenil)).
        • SNP: rs10945791 în PARK2 genă.
          • Constelația alelelor: DD (provoacă debut precoce boala Parkinson (Parkinson juvenil)).
        • SNP: rs34637584 în LRRK2 genă.
          • Constelația alelelor: AG (15-30% risc de PD).
          • Constelația alelei: AA (15-30% risc de PD).
        • SNP: rs34778348 în gena LRRK2.
          • Constelația alelelor: AG (de 3.0 ori).
          • Constelația alelei: AA (> 3.0 ori)
        • SNP: rs33939927 în gena LRRK2.
          • Constelațiile alelelor: AC, CG, CT (cauzează boala Parkinson-8 (PARK8), formă familială rară de PD).
          • Constelațiile alelelor: AA, GG, TT (cauzează boala Parkinson-8 (PARK8), formă familială rară de PD).
        • SNP: rs35801418 în gena LRRK2.
          • Constelația alelelor: AG (cauzează boala Parkinson-8 (PARK8), formă familială rară de PD).
          • Constelația alelei: GG (cauzează boala Parkinson-8 (PARK8), formă familială rară de boala Parkinson).
        • SNP: rs45478900 în gena PINK1.
          • Constelația alelei: AA (de 3 ori).
          • Constelația alelelor: AG (de 3 ori)
        • SNP: rs356219 în gena SNCA
          • Constelația alelelor: AG (de 1.3 ori).
          • Constelația alelelor: GG (de 1.6 ori)
    • Tulburări genetice asociate simptomatologiei bolii Parkinson:
      • Lipofuscinoza ceroidă
      • Boala Gerstmann-Strausler-Scheinker
      • Boala Hallervorden-Spatz
      • Boala lui Huntington
      • Atrofia familială olivopontocerebeloasă
      • Boala Wilson (cupru boala de depozitare) - tulburare moștenită autozomală recesivă în care una sau mai multe mutații genetice perturbă metabolismul cuprului în ficat.
    • Tipul de dimineață (persoanele cărora le place să se trezească devreme dimineața): au fost identificate variante genetice asociate cu acest cronotip: risc crescut cu 27% pentru tipurile de dimineață.
  • Vârsta - vârsta în creștere

Cauze comportamentale

  • Nutriţie
    • Aport ridicat de acizi grași saturați
    • Deficitul de micronutrienți (substanțe vitale) - vezi Prevenirea cu micronutrienți.
  • Consumul de droguri
  • Activitate fizica
    • Inactivitate fizică - subiecții care petreceau ≥ 6 ore pe săptămână fiind activi fizic în casă și făcând naveta la locul de muncă aveau un risc cu 43% mai mic de a dezvolta PD decât subiecții care petreceau <2 ore pe săptămână pe aceste activități
  • Legat de traume - encefalopatia boxerului.

Cauze legate de boli

  • Sindroame demențiale
  • Legat de infecții, de ex
    • Postencefalitic, în boala Creutzfeld-Jakob.
    • Cronic hepatită B (1.76 ori).
    • Cronic hepatită C (1.29 ori) (1.51 ori)
  • Degenerescenta ganglionara cortical-bazala.
  • Cauze metabolice - de exemplu, datorită hipoparatiroidismului, degenerării hepatolenticulare.
  • Boala Alzheimer
  • Atrofia sistemului multiplu
  • Tulburarea comportamentului somnului REM (RBD): caracterizată prin vise vii și activitate fizică în timpul somnului visat (faza de somn REM; „mișcări rapide ale ochilor, REM”); aparține grupului de parasomnii (tulburări de somn cu simptome tulburătoare însoțitoare); 80% din toate persoanele afectate dezvoltă așa-numita alfa-sinucleinopatie în următorii 15 ani; 90% sunt bărbați, 80% au peste 60 de ani
  • Sindromul Shy-Drager
  • Infarctul ganglionar truncal sau hemoragia
  • Atrofie olivopontocerebelară sporadică
  • Degenerare striatonigrală
  • Neoplasmul spațiului cerebral - de exemplu, creier tumorii.
  • Factori de risc cerebrovasculare (vase care afectează alimentarea cu sânge a creierului) care sunt asociați în mod similar cu dezvoltarea PD ca la boala Alzheimer
    • Apoplexie (accident vascular cerebral)
    • inimă insuficiență (insuficiență cardiacă) (HR: 1.43 cu PD).
    • Boala Alzheimer (Vezi deasupra).
    • Apneea obstructivă în somn (OSA) - face pauze respiraţie în timpul somnului cauzat de obstrucția căilor respiratorii, care apare adesea de câteva sute de ori pe noapte (HR: 1.65 cu PD)

Medicament

Poluarea mediului - intoxicații (otrăviri).

  • Aluminiu
  • Conduce
  • Cobalt
  • Disulfiram (medicament care poate fi utilizat pentru a susține abstinența în alcool dependență).
  • insecticide
    • Rotenonă (derivat de piranofurocromonă a cărui structură de bază este derivată din izoflavone).
  • Disulfură de carbon
  • Poluanți atmosferici
    • Particule (PM2.5) - 13% risc crescut de îmbolnăvire la 5 µg / m3 creștere a particulelor la domiciliu (raport de pericol 1.13; 1.12 la 1.14); asociere a fost doză-dependent până la un PM2.5 concentrare de 16 ug / m3.
    • Monoxid de carbon
  • Mangan (vapori care conțin mangan în timpul sudare) → dezvoltarea și progresia mangan parkinsonismul.
  • Alcool metilic (metanol)
  • MPTP (1-metil-1-4-fenil-1,2,3,6-tetrahidropiridină) [neurotoxină].
  • Pesticide
    • organo-clor pesticide - de exemplu, beta-hexaclorociclohexanii (beta-HCH) au fost detectați mai frecvent la pacienții cu PD (76%) comparativ cu un grup de control (40%)
  • mercur amalgam (+ 58%).
  • Cianura