Convulsii musculare: declanșatoare, terapie, tulburări

Prezentare scurta

  • Cauzele contracțiilor musculare: de ex. stres, deficit de minerale, stimulente (cum ar fi cofeina), diverse boli precum SLA, Parkinson sau diabetul zaharat
  • Când este periculoasă smulsurile musculare? Când este un simptom al unei boli grave. Acest lucru poate fi indicat de faptul că nu apare doar sporadic.
  • Ce se poate face împotriva contracțiilor musculare? În cazul contracțiilor musculare inofensive, puteți încerca să eliminați cauza (de exemplu, reduceți stresul, mâncați o dietă echilibrată, nu consumați prea multă cofeină și alcool). Dacă bolile de bază sunt cauza, medicul va iniția o terapie adecvată (de exemplu, cu medicamente).
  • Când să vezi un medic? Dacă spasmele musculare apar mai frecvent și/sau însoțesc spasme musculare dureroase (cum ar fi în epilepsie).
  • Diagnostic: interviu pacient, examinări fizice și neurologice (ENG, EEG, EMG), dacă este necesar examinări suplimentare, cum ar fi proceduri imagistice (cum ar fi tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică) sau analiza unei probe de țesut (biopsie)

Convulsii musculare: cauze și posibile boli

Dar nu există întotdeauna o boală în spatele zvâcnirii. Fasciculațiile, adică contracțiile musculare care sunt perceptibile doar ca un tremur fin sub piele, sunt adesea inofensive. De exemplu, 70 la sută din populație are așa-numitele zvâcniri pentru a adormi, ceea ce este complet inofensiv din punct de vedere medical. Uneori, în spatele simptomului se ascunde o iritație temporară a nervilor.

În unele cazuri, contracțiile musculare pot fi intensificate sau activate prin mișcări voluntare, caz în care este denumit mioclon de acțiune. În alte cazuri, stimulii externi, cum ar fi atingerea, lumina sau sunetul, declanșează contracții ale mușchilor (mioclon reflex).

Boli care declanșează contracții musculare

  • Ticuri, sindromul Tourette
  • Epilepsie
  • Convulsii febrile
  • Scleroza multiplă (SM)
  • Scleroza laterală amiotrofică (ALS)
  • boala Parkinson
  • Boala Creutzfeldt-jakob
  • Boala Wilson
  • Diabetul zaharat
  • Inflamație cerebrală sau hemoragie cerebrală
  • Tulburări circulatorii, boli virale și infecții bacteriene
  • Boli ortopedice cu iritare a nervilor
  • Sindromul picioarelor nelinistite: o tulburare neurologica in care apar tulburari senzoriale si miscari involuntare ale picioarelor si, mai rar, ale bratelor, mai ales in repaus.

Alți factori care declanșează contracții musculare

  • dezechilibru emoțional, de exemplu, răul de dragoste
  • stres
  • substanțe stimulatoare precum cofeina
  • Alcoolul și drogurile
  • frig și hipotermie
  • Deficiență de magneziu
  • hipoglicemie
  • ciupirea nervilor
  • Efectele secundare ale medicamentelor
  • iritație directă a nervilor după examinări (de exemplu, examinarea lichidului cefalorahidian)

În cele mai multe cazuri, contracțiile musculare progresează fără durere. Cu toate acestea, spasme musculare dureroase îl pot însoți. Convulsii musculare pronunțate restricționează grav persoanele afectate în viața de zi cu zi, deoarece mișcările intenționate precum mâncatul, băutul sau scrisul devin mai dificile. Convulsii se intensifică adesea în situații stresante, astfel încât pacienții sunt stigmatizați ca „nervosi” sau „nesiguri”.

Convulsii musculare – periculoase sau inofensive?

Mult mai rar, bolile grave provoacă contracții musculare. Un semn al acestui lucru poate fi atunci când smulsurile apar mai frecvent. De exemplu, tremor muscular în repaus (tremor în repaus) este de obicei observat la pacienții cu Parkinson. Bolile metabolice, cum ar fi diabetul zaharat, se pot manifesta și prin contracții musculare – la fel ca și scleroza laterală amiotrofică (ALS). În astfel de cazuri, zvâcnirile musculare sau bolile din spatele lor trebuie clasificate drept periculoase sau cel puțin grave.

Convulsii musculare: ce se poate face?

În cazul contracțiilor musculare inofensive, puteți face multe singuri pentru a pune capăt simptomului enervant. Dacă o boală intră în considerare ca cauză a spasmei, sunt necesare examinări medicale și, de obicei, tratamentul de către un medic.

Convulsii musculare: Ce poți face singur

  • Fără stimulente: smulsurile musculare pot fi adesea evitate, de asemenea, ținând departe de cofeină, alcool și droguri stimulatoare.
  • Dieta echilibrată: Uneori, o dietă echilibrată poate ajuta, de asemenea, la reducerea contracțiilor musculare. Acordați o atenție deosebită aportului adecvat de magneziu dacă apar crampe dureroase în plus față de spasmele musculare. Cantități mai mari de minerale se găsesc, de exemplu, în legumele verzi precum spanacul, broccoli, fasolea sau mazărea, dar și în cereale precum fulgii de ovăz, tărâțele de grâu sau orezul. Pentru cei cărora le plac fructele: bananele conțin o cantitate relativ mare de magneziu.

Înainte de a lua tablete de magneziu pentru contracții musculare, consultați medicul dumneavoastră.

Convulsii musculare: Ce face medicul

În funcție de afecțiunea care stă la baza contracțiilor musculare, medicul poate recomanda diverse măsuri terapeutice – adesea în plus față de măsurile de autoajutor menționate mai sus.

Medicație

Adesea, afecțiunile de bază pot fi tratate cu medicamente, de exemplu:

  • Ticuri și Tourette: Așa-numitele neuroleptice – substanțe active care atenuează funcțiile sistemului nervos central – pot ajuta.
  • Tremor esențial: poate fi adesea ameliorat cu beta-blocante sau anticonvulsivante.

Uneori, contracțiile musculare sunt un efect secundar al anumitor medicamente. În acest caz, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră dacă trebuie să continuați să luați medicamentul în cauză sau dacă poate fi întrerupt sau înlocuit cu un preparat mai bine tolerat.

Terapie ocupațională și fizică

Dacă contracțiile musculare se datorează sclerozei laterale amiotrofice (ALS), kinetoterapie regulată și terapia ocupațională sunt foarte utile. Acest lucru poate avea o influență pozitivă asupra evoluției bolii progresive. Cu toate acestea, SLA nu poate fi tratată și vindecată cauzal – nici prin terapie fizică și ocupațională, nici prin alte terapii.

Intervenție Chirurgicală

În unele cazuri de convulsii musculare legate de boală, medicul recomandă o intervenție chirurgicală. De exemplu, operația pe creier poate fi utilă pentru epileptici. Aceasta implică, de obicei, îndepărtarea chirurgicală a unei regiuni a creierului care declanșează în mod repetat convulsii epileptice.

Intervenția chirurgicală este uneori efectuată și pentru tremor esențial: în această tulburare, o anumită zonă a creierului trimite un semnal de interferență constant. Această zonă poate fi dezactivată prin intervenție chirurgicală.

Dacă contracțiile musculare apar mai frecvent, ar trebui să aveți un examen medical de către un medic pentru a exclude o afecțiune care necesită tratament. O vizită la medic este, de asemenea, indispensabilă în cazul miocloniei violente, adică zvâcniri musculare violente, care pot fi însoțite de crampe dureroase.

Deoarece spasmele musculare sunt foarte adesea cauzate de boli ale nervilor, un neurolog este persoana potrivită pentru a se consulta.

Convulsii musculare: examinări și diagnostic

Primul pas este o discuție detaliată între dumneavoastră și medic pentru a obține un istoric medical. Medicul vă va întreba, de exemplu, când, cât de des, unde și în ce împrejurări apare smulgerea musculară în cazul dumneavoastră și dacă aveți alte plângeri (de exemplu, crampe musculare dureroase, febră etc.).

Informațiile despre posibilii declanșatori ai spasmei, cum ar fi o leziune sau un examen nervos recent, sunt, de asemenea, importante. În plus, spuneți medicului dumneavoastră dacă și ce medicamente luați și dacă aveți vreo afecțiune preexistentă cunoscută (de exemplu, epilepsie sau diabet).

  • Electroneurografie (ENG): Aceasta folosește electrozi pentru a măsura viteza de conducere nervoasă.
  • Electromiografie (EMG): În această examinare, medicul folosește electrozi pentru a verifica activitatea electrică în mușchi.
  • Electroencefalografia (EEG): Aici este examinată activitatea electrică a creierului, de asemenea, prin electrozi.

În funcție de constatările sau de cauza suspectată a contracțiilor musculare, examinările suplimentare pot fi utile:

  • Analize de sânge și urină
  • Examene ortopedice
  • Proceduri imagistice, cum ar fi raze X, computer tomografie (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)
  • Îndepărtarea țesutului muscular (biopsie) pentru o examinare mai detaliată în laborator
  • Extracția lichidului cefalorahidian (puncție LCR) pentru o examinare mai detaliată în laborator
  • Test L-dopa (pentru boala Parkinson suspectată)
  • Examinarea vaselor de sânge (angiografie)
  • teste de alergie
  • examinări psihologice sau psihiatrice