Prezentare scurta
- Definiție: anomalii psihice care au un impact negativ asupra vieții de zi cu zi a copilului și de care suferă copilul.
- Forme: forme independente de vârstă, cum ar fi depresia, tulburările de anxietate, tulburarea bipolară, tulburările de alimentație (cum ar fi anorexia), tulburarea obsesiv-compulsivă. Forme dependente de vârstă specifice copilăriei precum ADHD, tulburare de comportament opozițional, tulburare de comportament social, autism, sindrom Rett, sindrom X fragil, tulburare de atașament, tulburări de limbaj, tulburări de ticuri.
- Simptome: de ex. retragere socială bruscă, aparent fără cauză, tristețe persistentă, pierderea interesului, apatie, accese de furie frecvente, umezire după o fază uscată permanentă
- Diagnostic: interviu medical, examinări medicale, observație comportamentală, teste psihologice.
- Tratament: de obicei multimodal cu psihoterapie (de familie), dacă este necesar medicație și măsuri de sprijin social, de vorbire sau de mobilitate însoțitoare
Boala mintală la copii: Definiție
Doar atunci când astfel de vizibilități se acumulează și trec de la excepție la regulă, părinții și îngrijitorii ar trebui să devină atenți și să privească mai atent: sunt sentimentele negative interferează cu viața și rutina zilnică a copilului? El sau ea suferă ca urmare? Dacă acesta este cazul, poate exista o boală psihică.
Frecvență
Problemele de sănătate mintală sunt observate mai frecvent la băieți decât la fete. Acest lucru este valabil mai ales între trei și 14 ani.
Forme de boală mintală: diferențe de vârstă și gen
Vârsta și sexul au, de asemenea, o influență asupra tipului de anomalii sau boli mentale care domină în rândul tinerilor:
- Tulburările mintale la copiii mici sub patru ani se bazează în mare parte pe tulburări de dezvoltare.
- Depresia, tulburările de alimentație și dependențele domină în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani.
Băieții sunt mai susceptibili de a dezvolta ADHD (de aproximativ patru ori mai des decât fetele), tulburări de comportament agresiv și tulburări de dependență, în timp ce tulburările de alimentație, bolile psihosomatice și depresia predomină în rândul fetelor.
Boli psihice la copii: simptome
Dar cum pot fi recunoscute tulburările psihice la copii, care simptome se numără printre semnele de avertizare? Și copilul are o tulburare psihică cu simptome tipice sau este o tulburare de comportament temporară?
O privire asupra simptomelor, care pot fi semne de alarmă pentru o boală mintală, ajută la distingerea între cele două. Este important ca părinții, educatorii, profesorii și alți îngrijitori să reacționeze cu sensibilitate la astfel de semnale de avertizare.
Un prim semn posibil este o schimbare bruscă persistentă a comportamentului copilului. Dacă copilul tău se retrage brusc, este trist, își pierde interesul pentru hobby-uri, joacă sau activitățile preferate anterioare, are crize de furie neobișnuit de frecvente sau dacă copiii care erau de fapt „uscati” uda din nou patul, poate fi o tulburare mentală în spate.
- De cât timp copilul manifestă un comportament alterat? Doar dacă comportamentul schimbat persistă pe o perioadă mai lungă de timp (câteva săptămâni), în spate poate exista o tulburare psihică.
- Cât de des apar anomaliile? Informațiile despre frecvența comportamentului vizibil sunt utile pentru prima discuție cu medicul pediatru sau psihiatru. Prin urmare, notează într-un calendar când copilul tău se comportă într-o manieră evidentă din punct de vedere psihologic.
- Cât de gravă este problema? Întreabă-te pe tine și pe copilul tău cât de intense sunt anomaliile. O scară de la 1 la 10 poate fi utilă, 1 fiind cel mai slab și 10 cel mai grav.
- Există factori declanșatori cunoscuți pentru comportamentul problematic? Ce ajută la eliminarea simptomelor? Dacă știi ce declanșează copilul tău, poți evita temporar situațiile sau evenimentele declanșante. Pe termen lung, însă, comportamentul de evitare nu este o soluție. Dacă comportamentul problematic nu se îmbunătățește după ceva timp, ar trebui să consultați un specialist.
- Crezi că poți rezolva singur problema sau ai nevoie de ajutor? Anomaliile mentale și grijile asociate pot fi foarte stresante – pentru tine și pentru copilul tău. Prin urmare, nu vă fie teamă să solicitați ajutor medical devreme.
Bolile mintale la copii: diagnostic
Istoricul medical
În primul pas, specialistul va efectua un interviu detaliat cu dumneavoastră și copilul dumneavoastră pentru a obține un istoric medical (anamneză). Următoarele informații, de exemplu, sunt importante:
- De ce anomalii mentale te preocupă?
- Cum, când, cât de des și în ce situații se manifestă problemele?
- Tu sau copilul tău bănuiești anumite declanșatoare din spatele problemelor?
- Copilul dumneavoastră suferă de pe urma schimbărilor?
- Se știe că copilul dumneavoastră are o boală fizică sau psihică?
- În ce mediu familial și social trăiește copilul dumneavoastră? De exemplu, are el sau ea relații stabile și îngrijitori?
- Au existat schimbări recente în acest mediu, de exemplu decese, divorț sau similare?
Cu acordul dumneavoastră, medicul poate discuta și cu rudele, profesorii sau îngrijitorii pentru a obține o imagine cât mai completă a copilului dumneavoastră.
Observarea comportamentală
În pasul următor, specialistul poate recomanda o observație comportamentală. De exemplu, el sau ea vă poate cere să observați și să înregistrați comportamentul de mâncare sau de joacă al copilului dumneavoastră într-o anumită perioadă de timp.
Examinări medicale
Teste psihologice
Numeroase aspecte ale dezvoltării unui copil pot fi evaluate cu ajutorul unor teste psihologice standardizate, de exemplu dezvoltarea limbajului, abilităților mentale, abilităților de mișcare și abilităților de citire, ortografie și aritmetică.
Medicul poate examina, de asemenea, trăsăturile de personalitate sau anomaliile cu ajutorul testelor standard.
Schema de clasificare multiaxiala (MAS)
- Axa 1 indică tulburarea psihică.
- Axa 2 indică dacă au fost identificate tulburări de dezvoltare.
- Axa 3 indică nivelul de inteligență al copilului/adolescentului.
- Axa 4 indică orice simptome fizice sau boli.
- Axa 5 mapează circumstanțele psihosociale.
- Axa 6 indică adaptarea psihosocială a copilului, de exemplu, contactele sociale, interesele și hobby-urile.
Bolile mintale la copii: Forme
Pe lângă aceste tulburări independente de vârstă, există și tulburări mintale care se dezvoltă întotdeauna în copilărie, „boli mentale ale copilăriei”, ca să spunem așa. Ei rămân adesea prezenți la vârsta adultă. Experții disting aici între două grupuri:
- tulburări de neurodezvoltare: afectează nu numai sănătatea mintală, ci și dezvoltarea generală a copilului. Acestea includ, de exemplu, autismul, sindromul Rett și sindromul X fragil.
Mai jos este o prezentare generală a tulburărilor de sănătate mintală majore la copii și adolescenți:
DEPRESIE
Aflați mai multe despre simptomele, cauzele, diagnosticul și tratamentul depresiei în articolul Depresie.
Tulburări de anxietate
Tulburările de anxietate sunt, de asemenea, frecvente în rândul copiilor și adolescenților. Acestea includ fobiile (= frica de anumite situații, animale sau obiecte), tulburarea de panică și tulburarea de anxietate generalizată.
Poți afla tot ce trebuie să știi despre anxietatea și tulburările de anxietate în articolul Anxietate.
Tulburare bipolara
Puteți afla tot ce este important despre această boală mintală gravă în articolul Tulburare bipolară.
Post-traumatic tulburare de stres
Copiii care au suferit neglijență, violență sau abuz dezvoltă adesea tulburare de stres posttraumatic (PTSD). Simptomele includ un sentiment general de tensiune, anxietate și iritabilitate, amintiri bântuitoare sau retrăirea mentală a experiențelor traumatice (flash-back).
Tulburari de alimentatie
Persoanele cu anorexie nervoasă au o dorință patologică de a continua să slăbească. Mâncarea excesivă (bulimia), pe de altă parte, este caracterizată în mod clasic de „mâncături excesive” recurente, urmate de vărsături forțate. Mâncarea excesivă pură se manifestă prin episoade recurente de „mâncături excesive”.
Puteți afla tot ce trebuie să știți despre aceste tulburări de alimentație în articolele Anorexia, Bulimia și Binge Eating.
Tulburări de personalitate
Alte forme de tulburare de personalitate includ tulburarea de personalitate dissocială, narcisică și paranoidă.
Citiți mai multe despre acest subiect în articolele Sindromul Borderline, Tulburarea de personalitate disocială, Tulburarea de personalitate narcisică și Tulburarea de personalitate paranoidă.
Schizofrenia
Puteți afla tot ce este important despre acest tablou clinic grav în articolul Schizofrenie.
Tulburare obsesiv-compulsive
Această formă de tulburare mintală se manifestă prin comportament sau gândire compulsiv, ritualic. Exemplele includ spălarea compulsivă, gândirea compulsivă și verificarea compulsivă.
Puteți afla mai multe despre aceste anomalii mentale, care apar adesea în copilărie și adolescență, în articolul Tulburare obsesiv-compulsivă.
ADHD
Puteți afla mai multe despre acest tablou clinic în articolul ADHD.
Tulburare de comportament opozițional
Cu toate acestea, comportamentul acestor copii nu reprezintă un pericol pentru ceilalți, ei de fapt nu îi fac rău altora și sunt capabili să simtă remuşcări și vinovăție.
Tulburare de comportament social
Tulburarea de comportament social se manifestă adesea prin agresiune fizică împotriva oamenilor, cruzime față de animale, furt, fraudă și daune materiale. Persoanele afectate nu respectă nicio regulă, adesea fug de acasă și opresc școala. Ei nu simt nicio remuşcare sau vinovăţie pentru comportamentul lor şi consecinţele acestuia.
Autism
Puteți afla tot ce este important despre tulburările din spectrul autismului în articolul Autism.
sindromul Rett
Sindromul Rett este o tulburare de dezvoltare genetică rară, care afectează aproape exclusiv fetele. Se bazează pe o schimbare a genei (mutație) pe cromozomul X. După o dezvoltare inițial normală, provoacă manifestarea diferitelor anomalii, cum ar fi:
- mișcări stereotipe ale mâinii (mișcări ale mâinilor de spălat, frământare)
- trăsături autiste
- țipete bruște și atacuri cu felinare
- mic de statura
- tulburări de mers, tulburări în execuția mișcărilor voluntare, intenționate (apraxie)
- crize epileptice
- tulburari de somn
Sindromul X fragil
Această boală ereditară este cauzată și de o mutație pe cromozomul X. Cu toate acestea, afectează băieții mai des decât fetele. Semnele posibile ale bolii sunt:
- inteligenta mai mult sau mai putin redusa
- Dificultati de invatare
- probleme de comportament: de ex. neliniste, evitarea contactului vizual, tulburare de deficit de atentie, schimbari de dispozitie, crize de furie, reactie sensibila la lumina si sunete puternice
- anomalii psihologice: comportament autist, ADHD sau tulburări de anxietate
- caracteristici externe: de ex. cap alungit, frunte înaltă, gura adesea deschisă, articulații supraextensibile, testicule mari
Alte tulburări psihice la copii
- Tulburări de atașament: apar în copilărie până la vârsta de cinci ani și se manifestă prin comportament supraprotector combinat cu frica extremă de separare (forma reactivă) sau în comportament de atașament nediscriminatoriu și la distanță. Cauza este de obicei neglijarea extremă sau maltratarea copilului afectat.
- Tulburări de vorbire: Aceste tulburări includ bâlbâiala și poluarea. La acestea din urmă, copiii afectați vorbesc foarte repede, neritmic și agitat.
Bolile mintale la copii: Terapie
Copilul meu are probleme mentale – și acum?
Odată ce a fost pus diagnosticul, se pune întrebarea cu privire la cel mai bun tratament. Adesea, bolile mintale la copii și adolescenți sunt tratate printr-o combinație de măsuri psihoterapeutice, abordări educaționale și sociale și, dacă este necesar, terapie medicamentoasă (abordarea terapiei multimodale).
Psihoterapie
Psihoterapia este punctul principal al tratamentului. Se poate realiza cu copilul singur sau cu intreaga familie. Hotărâtoare pentru succesul terapiei este relația de încredere dintre terapeut și pacient. Prin urmare, este important ca copilul și toți ceilalți participanți (părinți, frați, etc.) să se înțeleagă bine cu terapeutul curant.
Terapeutul discută cât de des și cât de mult ar trebui să aibă loc psihoterapia cu părinții și copilul.
Tratamentul medicamentos
Pentru unele tulburări, cum ar fi ADHD sau depresia, medicamentele pot suplimenta tratamentul, cel puțin temporar. Medicamentele calmante și așa-numitele antiagresive sunt, de asemenea, indicate uneori, de exemplu, pentru a opri stările severe de agitație.
Specialistul curant acordă atenție aprobării preparatelor pentru copii și adolescenți și ajustează doza individual.
Măsuri de însoțire
Măsurile de sprijin pentru tineri și familie, programele de sprijin pentru îmbunătățirea abilităților de citire sau limbaj și măsurile de terapie ocupațională pot ajuta, de asemenea, la ținerea sub control a problemelor copiilor bolnavi mintal. Cazul individual determină care dintre aceste măsuri sunt adecvate.
Cum îmi pot ajuta copilul?
- Informați rudele, educatorii, profesorii și părinții copiilor prietenoși despre boală, astfel încât să poată clasifica comportamentul deviant al copilului dumneavoastră.
- Însoțiți activ terapia copilului dumneavoastră și luați parte la ea.
- Rămâneți în contact emoțional cu copilul dvs.
- Încurajează-ți copilul și transmite-ți încredere.
- Pune capăt eventualelor relații sau situații traumatizante din familie sau din mediu.
- Ai grijă de tine, pentru că ai de-a face cu un copil bolnav mintal poate fi foarte stresant. De exemplu, caută un grup de sprijin în care poți face schimb de idei cu alți părinți afectați.
Bolile mintale la copii: cauze și factori de risc
Cauzele bolilor mintale la copii și adolescenți sunt variate. În cele mai multe cazuri, mai mulți factori interacționează în dezvoltarea unor astfel de tulburări.
Cauze biologice și factori de risc
Factorii de risc biologic posibili ai bolilor psihologice la copii includ:
- predispoziție genetică
- boli fizice
- afectarea funcției creierului (de exemplu, inflamație sau malformație a creierului)
- gen – unele tulburări, cum ar fi depresia, sunt mai frecvente la fete în general, în timp ce altele, cum ar fi tulburarea de comportament opozițional, sunt mai tipice băieților.
Cauze psihologice și factori de risc
Posibilii factori declanșatori psihologici ai bolilor mintale la copii și adolescenți includ:
- Abuz și experiențe de violență
- Neglijarea, nebunia părinților/îngrijitorilor
- Pierderea părinților sau a altui îngrijitor semnificativ
- boli mintale ale părinților
- relații instabile cu îngrijitorii cheie
- metode parentale inconsecvente
- certuri frecvente și violență în familie
Cauze socio-culturale și factori de risc
Nu în ultimul rând, mediul social, de exemplu la școală, influențează sănătatea mintală. Copiii cu prietenii și interese stabile sunt mai puțin probabil să devină bolnavi mintal decât cei care sunt ostracizați sau hărțuiți.
De obicei, mai mulți dintre factorii de mai sus se adună atunci când boala mintală se dezvoltă la copii. Tratamentul rapid este important. Atunci sunt șanse mari ca un copil bolnav mintal să devină un adult sănătos.