Meditaţie

Definiție

Meditația descrie un proces în care mintea ar trebui să se calmeze și să se colecteze prin aplicarea anumitor tehnici, inclusiv respiraţie și postură. Această practică spirituală, practicată în multe culturi și religii, este menită să conducă la o stare de conștiință în care concentrarea, profundă relaxare, interior echilibra și atenția se realizează. Cuvintele cheie care încearcă să descrie mai detaliat starea aspirată sunt „Tăcerea”, „goliciunea”, „unitatea corpului și a minții”, „a fi în aici și acum” și „a fi liber de gânduri”. Termenul „meditație” este derivat din latinescul „meditatio”, care înseamnă „a reflecta, a medita”.

Indicații medicale pentru o meditație

Derivat din practica de meditație există așa-numita „Reducere a stresului bazată pe atenție” (MBSR). Acesta este un program care este utilizat, de exemplu, în contextul diferitelor comportamente și psihodinamice psihoterapie metode. Include exerciții de conștientizare a corpului, yoga posturi, meditație de șezut și mers. Instruirea MBSR este menită să arate efecte pozitive în tratamentul a numeroase imagini clinice diferite: De exemplu, poate avea un efect de vindecare asupra cronicilor durere, anxietate sau atacuri de panica, tulburari de somn, depresiune, dureri de cap și migrene, boli de piele, stomac probleme și sindromul burnout-ului. Se spune, de asemenea, că ajută pacienții reduce stresul, anxietate și depresiune, permițându-le astfel să facă față mai bine bolii lor.

Ce se întâmplă în timpul unei meditații?

Se pot distinge multe tehnici de meditație diferite. Aproximativ, ele pot fi împărțite în două grupuri: meditația pasivă și cea activă. Meditația pasivă medită într-o poziție așezată liniștită, în timp ce meditația activă implică și mișcare și vorbire.

Formele de meditație cunoscute în Occident sunt Vipassana și Zazen. Exercițiul de bază aici este să ne concentrăm complet asupra fenomenelor mentale, emoționale și fizice din prezent. Prin urmare, accentul este pus pe o abordare atentă a corpului și minții.

În meditația Samatha, fluxul zilnic al gândurilor trebuie întrerupt concentrându-se pe un singur obiect. Acest obiect poate fi propria ta respirație, dar și o imagine în fața ochiului tău interior (numită chakră) sau o mantră, adică o silabă (de ex. „Om”) care se repetă în mod constant în mintea ta.

Cu ajutorul acestei tehnici, se poate realiza o calmare profundă a minții. O formă de meditație activă este yoga. yoga include diverse exerciții de mișcare și postură, respiraţie tehnici, post și alte forme de asceză.

Aspectele meditative joacă, de asemenea, un rol important în diferite forme de arte marțiale, dans și muzică. Modificările fiziologice în timpul unei meditații se manifestă printr-o bătăi cardiace încetinite, o scădere a sânge presiune, mai profundă respiraţie, mușchi relaxare și o scădere a activității glandelor sudoripare. Adânc relaxare poate fi chiar reprezentat în așa-numita electroencefalogramă (EEG) prin sincronizare mai lentă creier activitate.

Se spune că persoanele care meditează regulat au o densitate mai mare de celule nervoase în cortexul orbitofrontal și în zone ale cortexului cerebral, care sunt importante pentru procesele cognitive și emoționale și bunăstarea. O densitate celulară mai mare se găsește și în cal de mare și în cortexul insular, care sunt importante pentru percepția corpului, auto-percepție, dar și compasiune. Cu toate acestea, densitatea substanței cenușii de la amigdala, o regiune importantă pentru procesarea stresului și anxietății, ar trebui să fie mai mică.

Întrebarea dacă meditația încetinește îmbătrânirea creier face obiectul cercetărilor actuale. Cercetările privind meditația arată că compasiunea poate fi antrenată prin meditație. De exemplu, s-a arătat că în creierul călugărilor budiste reacțiile la stimulii care declanșează compasiunea (cum ar fi sunetul cuiva plângând) au fost mai puternice decât la alți oameni.