Alte măsuri în fizioterapie | Exerciții pentru ligamente rupte la cot

Măsuri suplimentare în fizioterapie

Dacă un pacient vine la practica fizioterapeutică cu diagnosticul unui ligament rupt în cot, primul pas este de a determina într-o consultație individuală dacă există alte leziuni sau boli anterioare și dacă s-a ales o procedură chirurgicală sau un tratament pur conservator. Ulterior, terapeutul va proiecta un plan de tratament adaptat pacientului, prin care pot fi aplicate diferite măsuri de fizioterapie: Aplicații de căldură și frig pentru relaxarea mușchilor, promovarea sânge circulație și reduce durere și orice umflături. Terapia manuală este utilizată în principal postoperator, dar și în faza acută după leziune. Terapeutul mobilizează pasiv articulația și masează musculatura înghesuit cu tehnici speciale de prindere.

Fizioterapie cu sau fără echipament. Scopul este de a restabili puterea pierdută a articulația cotului precum și stabilitate și mobilitate. Kinesiotape.

Prin atașarea unui kinesiotape articulația cotului este susținut în funcția sa. În același timp, blândul masaj prin bandă activează importante procese metabolice.

• Aplicații de căldură și frig pentru relaxarea mușchilor, promovare sânge circulație și reduce durere și posibilă umflare.
• Terapia manuală este utilizată în principal postoperator, dar și în faza acută după leziune.

  Terapeutul mobilizează pasiv articulația și masează musculatura înghesuită cu tehnici speciale de prindere.

• Fizioterapie cu sau fără echipament. Scopul este de a restabili puterea pierdută a articulația cotului precum și stabilitate și mobilitate.
• Kinesiotape. Articulația cotului este susținută în funcția sa prin atașarea unui kinesiotape. În același timp, masajul delicat de pe bandă stimulează procesele metabolice importante

Durata bolii

Durata unui ligament rupt la articulația cotului depinde de diverși factori. În primul rând, procesul de vindecare poate fi întârziat dacă alte țesuturi sau os sunt deteriorate pe lângă leziunea ligamentară. Condițiile preexistente și vârsta pacientului au, de asemenea, un efect asupra timpului de vindecare.

Un alt factor important în prognosticul șanselor de vindecare este alegerea metodei de terapie. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă o procedură conservatoare, aceasta poate, în anumite circumstanțe, prelungi durata vindecării, deoarece articulația trebuie mai întâi scutită înainte de a putea începe terapia activă. A ligament rupt la cot care rulează fără complicații se vindecă de obicei din nou în 6-12 săptămâni. Dacă există alte leziuni sau dacă este necesară o intervenție chirurgicală, timpul de vindecare poate fi prelungit la luni în cel mai rău caz.