Măsurarea pulsului

Pulsul descrie valul de presiune palpabil din fluxul sanguin cauzat de bătăile inimii. Pulsul este de obicei măsurat pe artere, dar există și un puls slab pe vene. Se pot utiliza următoarele forme de înregistrare / măsurare a pulsului:

  • Măsurarea pulsului de presiune (sfigmografie).
  • Măsurarea impulsului de debit
  • Măsurarea impulsului de volum

Pulsul poate fi bine palpat pe următoarele artere:

  • Artera carotida (puls carotidian) - palpabil atunci când gât este întins lateral de tiroidă cartilaj.
  • Arteria axillaris - palpabilă sub axilă.
  • Arteria radialis - palpabilă în partea degetului mare încheietura.
  • Arteria femoralis - palpabilă în zona inghinală
  • Arteria poplitea - palpabilă în fosa poplitee.
  • Arteria tibială posterioară - palpabilă la interior glezna.
  • Arteria dorsalis pedis - palpabilă pe dorsul piciorului.

Măsurarea pulsului trebuie făcută într-o poziție așezată după o perioadă de odihnă de cinci minute de două ori timp de 30 de secunde fiecare. Ulterior, se extrapolează valoarea la un minut. Se poate examina pulsul după frecvență, ritm și calitate:

Rata pulsului / ritmul cardiac în repaus (RHF; pulsul în repaus) la adulți

Pulsul de odihnă este pulsul care apare în condiții de odihnă, adică în absența fizică și mentală stres. Conform ritmului pulsului / ritmului cardiac măsurat, acesta fiind împărțit în bradicardie, constatare normală sau tahicardie:

  • Bradicardie: <60 bătăi pe minut (bpm).
    • Boli de inimă, nespecificate
    • Hipotiroidism (glanda tiroidă hiperactivă)
    • Sportivii
    • Stimulul vag
  • Normă: 60-100 bătăi / min
  • Tahicardie:> 100 bătăi / min
    • Anemie (anemie)
    • Febră
    • Boli de inimă, nespecificate
    • Hipertiroidism (glanda tiroidă hiperactivă)
    • Efort fizic

Rata medie a inimii în repaus (RHF; pulsul în repaus) este la:

  • Fetus: 150 bătăi / min
  • Sugar: 130 bătăi / min
  • Copil: 100 bătăi / min
  • Adolescent: 85 bătăi / min

Alte note

  • O meta-analiză a demonstrat o relație neliniară între odihnă inimă rata și riscul de tip 2 diabet (De 1.83 ori; de 1.2 ori pentru o creștere de 10 bătăi de inimă).
  • Odihnindu- inimă (RHF) și influența asupra riscului pe termen lung de tromboembolism venos (TEV): la un RHF ≥ 80 / min, riscul de TEV este de două ori mai mare decât la un RHF <60 / min.
  • Odihnindu- inimă (RHF) este un predictor independent al mortalității prin toate cauzele (mortalității prin toate cauzele) și infarctului miocardic (atac de cord) la populația generală de vârstă mijlocie: indivizi fără ritmului cardiac-medicarea mai scăzută cu un RHF mai mare de 70 bătăi / min a avut aproximativ 60% creșterea mortalității pe toate cauzele (mortalitate pe toate cauzele) și cu aproape 90% creșterea riscului de infarct miocardic (atac de cord) comparativ cu colectivul cu un RHF mai mic de 70 bătăi / min.
  • O creștere a ratei de odihnă de 10 bătăi pe minut duce la o creștere cu 9% a riscului de mortalitate.
  • Influența odihnei ritmului cardiac la bărbații cu vârsta de 50 de ani: un studiu longitudinal prospectiv bazat pe populație a arătat că o frecvență cardiacă ridicată ridicată (> 75 bătăi / min) la vârsta de 50 de ani, precum și o creștere a ratei mai târziu în viață au fost asociate cu un rezultat cardiovascular mai slab în comparație cu valori stabile (riscul de mortalitate pentru toate cauzele a fost de aproximativ două ori mai mare decât la bărbații cu repaus ritmului cardiac sub 55; Riscul de CHD a fost de 2.2 ori mai mare; fiecare creștere a ritmului cardiac / min a ritmului cardiac a fost asociată matematic cu un risc mai mare cu 1% de boli cardiovasculare și cu 2% mai mare risc de boală cardiacă).
  • Este posibil ca o frecvență cardiacă în repaus crescută să indice o tulburare a simpatic-vagal echilibra. Se știe că acest lucru joacă un rol central în patogeneza (dezvoltarea bolii) a disfuncției ventriculare stângi (funcția ventriculară stângă), a ischemiei miocardice (redusă sânge fluxul către mușchiul inimii), aritmii și scleroză coronariană (boală arterială coronariană).

Ritmul pulsului

  • Pulsus regularis - puls regulat
  • Pulsus neregulat (aritmie) - puls neregulat, poate fi împărțit în:
    • Aritmie respiratorie - creșterea fiziologică a frecvenței în timpul inspirației (inhalare), scade în timpul expirației (expirație); constatare normală, cea mai pronunțată la copii și adolescenți.
    • Aritmie absolută (Arrhythmia absoluta) - aritmie cardiacă: puls cu neregularitate perfectă a pulsului fără dependență de respirație; apare, de exemplu, fibrilația atrială (VHF): în funcție de frecvența pulsului, aceasta este împărțită în:
      • Bradiaritmie absolută (BAA; puls mai mic de 60 de bătăi pe minut).
      • Aritmie absolută cu frecvență normală (puls de 60 până la 100 de bătăi pe minut).
      • Tahiaritmie absolută (TAA; cu puls peste 100 de bătăi pe minut).
  • extrasistolele - bătăi suplimentare cu un ritm de bază regulat.
    • În cazul bolilor cardiace nespecificate sau al intoxicației cu digitală (otrăvire cu un medicament utilizat pentru insuficienţă cardiacă (insuficiență cardiacă)).

Calitățile pulsului

Tensiunea pulsului

  • Pulsus durus - puls dur („de apă puls de ciocan ”).
  • Pulsus mollis - puls moale

Înălțimea impulsului / dimensiunea impulsului

Forma pulsului

Calitatea pulsului

  • Pulsus alterans - fiecare al doilea ritm cu înălțimea pulsului mai mică; în insuficienţă cardiacă (insuficiență cardiacă).
  • Pulsus differens - diferența laterală a pulsului; în aortică anevrism. Insuficiență aortică, radială unilaterală ocluzie.
  • Pulsus intermittens - suspendarea ritmurilor individuale, prin care bătăile inimii nu corespund unui puls palpabil la, de exemplu, arteră radială; cf. diferența de impuls.
  • Pulsus paradoxus (puls paradoxal) - scăderea tensiunii arteriale sistolice> 10 mmHg în timpul inspirației (inspirație), cu consecința faptului că pulsul este semnificativ atenuat în timpul inspirației; în pericardită periconstrictoare (pericardită) sau tamponadă pericardică (datorită constricției pericardului) și în pneumotorax de tensiune sau atac de astm sever (datorită comprimării inimii)

Diferența de impuls

  • Diferența dintre ritmul cardiac (măsurat prin auscultare sau ECG) și pulsul măsurabil periferic; cauze: