Mâncărime vaginală (Prurit vulve): Test și diagnostic

Parametrii de laborator de ordinul 1 - teste de laborator obligatorii.

  • Testul aminei (testul Whiff) - prin stropirea secreției vaginale cu 10% potasiu soluție de hidroxid miros tipic de pește (= colpită amină).
  • Măsurarea pH-ului secreției vaginale (secreția vaginală) [alcalină?]
  • Microscopia cu contrast de fază a secreției vaginale - celulele vii, nepătate, par extrem de reduse în contrast în microscopul normal cu câmp luminos, acestea sunt bine vizualizate prin metoda contrastului de fază
  • Examinarea urinei cu ajutorul unei benzi test:
    • Un test rapid pentru nitrit detectează formarea nitritului bacterii în urină, dacă este cazul. [Detectarea nitraților în infecții ale tractului urinar: 95% cu test nitrat pozitiv au culturi pozitive, cu toate acestea, de asemenea, 45% cu test negativ, acest lucru mai ales la sugari].
    • La fel, leucocituria (excreția de alb sânge celule din urină) pot fi detectabile.
    • Valori ale pH-ului în urină> 7.0 în profilul zilnic al pH-ului = indicație a infecții ale tractului urinar cu formare de urează bacterii (riscul formării de pietre de infecție).
  • Sediment de urină
  • Cultură de urină * (detectarea și rezistograma agentului patogen) din urina midstream, dacă este necesar, urină cateteră.

Parametrii de laborator ordinul 2 - în funcție de rezultatele istoriei, examinare fizică, etc. - pentru clarificarea diagnosticului diferențial.

  • Număr mic de sânge
  • Parametri inflamatorii - CRP (proteina C-reactivă) sau VSH (viteza de sedimentare a eritrocitelor).
  • Postul glucoză (post sânge glucoză), dacă este necesar, testul oral de toleranță la glucoză (oGTT).
  • Parametri tiroidieni - TSH, fT3, fT4
  • Ficat parametri - alanină aminotransferază (ALT, GPT), aspartat aminotransferază (AST, GOT), glutamat dehidrogenază (GLDH) și gamma-glutamil transferază (gamma-GT, GGT), fosfatază alcalină, bilirubina.
  • Parametrii renali - uree, creatinină, cistatina C or clearance-ul creatininei, daca este necesar.
  • Cultura bacteriologică / micologică / virologică - cultivarea bacterii/ ciuperci /viruși din vulva și sau din secrețiile vaginale sau vezicule (herpes) în inflamația acută și recurentă.
  • Detectarea virusului
    • Diagnostice genetice moleculare (ADN sau PCR): HIV (SIDA), herpes virusul simplex tip 1/2 (herpes genital), virusul papilomului uman (HPV; condiloame acuminate).
    • Alte detecții: virusuri herpetice:
      • Din frotiu de vezicule aplicat pe o lamă de microscop. Determinarea tipului de virus prin testul de fluorescență folosind seruri imune specifice tipului, dacă este necesar testul antigenului direct (testul de fluorescență).
      • Histologic după biopsie (examinarea de țesut fin a unei probe de țesut)
      • Colposcopic: tampon cu 3% acid acetic (afectat piele zonele devin albe).
      • Frotiu citologic („cancer frotiu ”).
  • Detectarea paraziților (microscopici): crabi (Pediculi pubis), oxiurani (oxiuri), scabie (scabie), Trichomonas vaginalis (trichomoniaza).
  • anticorpii împotriva Chlamydia trachomatis, Treponema pallidum (TPHA, VDRL etc.) - datorită excluderii infecțiilor cu transmitere sexuală).
  • Biopsie pentru examen histologic
  • Citologie