Laptele matern este cea mai bună, cea mai practică și cea mai ieftină mâncare pentru nou-născut. Prin urmare, alăptarea ar trebui să fie de fapt o chestiune firească pentru mame. Dar nu este așa cum arată statistica actuală. Adevărat, în Germania mai mult de 90% dintre copiii născuți în spitale sunt așezați la sânul mamei. Dar până la vârsta de 6 luni, doar 48% dintre copii se bucură de super cocktail. Prea puțini, potrivit Institutului Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR), deoarece lapte matern este exact adaptat nevoilor copilului și protejează atât mama, cât și copilul de boli. „Comisia Națională pentru Alăptare la BfR, care a fost înființată în urmă cu 10 ani, și-a stabilit condițiile norvegiene ca obiectiv”, explică profesorul Hildegard Przyrembel. „Acolo, 80% dintre copii sunt încă alăptați complet la vârsta de 6 luni.”
Model de rol Norvegia
Cu aproximativ 30 de ani în urmă, Norvegia se afla într-o situație similară cu Germania de astăzi: datorită medicalizării nașterii, separării mamei și nou-născuților din motive de igienă și disponibilitatea hrănirii cu biberonul în orice moment la momentul potrivit profesioniști din domeniul medical), numărul de mame care încă alăptează în a șasea lună după naștere scăzuse la 30%.
„Întoarcerea a început în anii ’1970”, spune profesorul Gro Nylander de la Rikshospitalet din Oslo. „Reflectă noua imagine de sine a femeilor, dar rezultă și din faptul că statul și publicul sănătate sistemul, împreună cu angajatorii, au creat condiții care au permis femeilor norvegiene să-și alăpte copiii pe deplin mai mult de șase luni. În plus, a existat o schimbare fundamentală în opinia publică, care nu mai percepe alăptarea ca pe o povară, ci ca pe o plăcere. ”
Situația din Germania
Faptul că numărul de mame din Germania care alăptează peste șase luni este acum din nou în creștere este, cu siguranță, și un succes al neobositului lucru educațional al Comisiei Naționale pentru Alăptare la BfR. În cadrul acestei comisii, medicii, moașele, consilierii care alăptează și grupurile de auto-ajutor lucrează împreună pentru îmbunătățirea condițiilor de alăptare în spitale, la locul de muncă și în sfera privată.
Aceasta este o politică de pași mici, dar eficienți. Și se dovedește a avea succes. Printre altele, s-a realizat că producția de porții zilnice gratuite de alimente pentru sugari a fost întreruptă în 2004. În trecut, astfel de probe au ispitit unele mame să nu meargă mai întâi pe alăptare, ci să își obișnuiască bebelușii cu sticle imediat.
Beneficiile alăptării pentru sănătate
În timp ce alăptarea nu este un panaceu și nu oferă o protecție absolută, sugarii alăptați sunt mai puțin susceptibili de a contracta infecții respiratorii superioare și gastro-intestinale. Observațiile pe termen lung sugerează că lapte matern poate proteja împotriva alergiilor într-o oarecare măsură și că alăptarea reduce riscul de obezitate. Copiii alăptați au, de asemenea, un risc mai mic de a dezvolta tipul 1 diabet zaharat.
Cine nu ar trebui să alăpteze?
Foarte puține afecțiuni medicale sunt considerate bariere în calea alăptării: mamele cu o hepatită Infecția cu C, de exemplu, poate alăpta cu siguranță, potrivit experților. Mamele infectate cu HIV sunt diferite: nu trebuie să alăpteze. În orice caz, mamele afectate ar trebui să solicite sfaturi calificate.
Copiii bolnavi și imaturi ar trebui, de asemenea, să se poată bucura de sân lapte daca este posibil. Acest lucru necesită eforturi speciale din partea personalului din maternități.
Broșuri în diferite limbi
Un alt aspect esențial al promovării și consilierii alăptării este furnizarea de informații vorbitorilor de limbi străine. Prin urmare, Comisia Națională pentru Alăptare își publică broșurile în diferite limbi. Informațiile despre alăptare pot fi solicitate gratuit în germană, turcă, rusă, italiană sau engleză de la biroul Comisiei naționale pentru alăptare de la BfR. Adresa este Thielallee 88-92, 14195 Berlin. Comenzile pot fi plasate și prin poștă (stillkommission (la) bfr.bund.de) sau fax (030-84123715).
