Intuiție: funcție, sarcini, rol și boli

Psihologia medicală înțelege intuiția ca intrări mentale sau gânduri din subconștient care nu par a fi supuse minții raționale. Asemenea idei, intestin sentimentele sau fulgerările de gândire nu pot fi explicate rațional. Prin urmare, se presupune astăzi că intrările intuitive sunt limbajul minții subconștiente.

Ce este intuiția?

În psihologia medicală, intuiția este un aport mental sau gânduri din mintea subconștientă care nu par a fi supuse minții raționale. Abilitatea de a permite și de a folosi intuiția variază foarte mult între indivizi. Datorită credințelor negative, mulți oameni au uitat să gândească intuitiv și să asculta intuiția ca limbaj și expresie a minții inconștiente și apoi să acționeze asupra ei. Intuiția este, prin definiție, întotdeauna la obiect, clară și simplă. De asemenea, nu există nimic misterios, paranormal sau magic în intuiție. Este adevărat că puterea subconștientului este enormă, deoarece determină nu numai funcțiile vieții, ci parțial și acțiunile conștiente ale unei persoane, fără ca aceasta să se gândească mai departe la asta. Intuiția vine ca o intestin simțindu-se direct din subconștient, este un impuls direct, a cărui origine sau apariție nu poate fi justificată rațional, adică cu mintea. Prin urmare, Albert Einstein a numit și intuiția limbajul sufletului. Din punct de vedere psihologic, pare a fi benefic pentru dezvoltarea unei persoane asculta și să ai încredere în propria intuiție. Dar tocmai acest lucru este dificil pentru majoritatea oamenilor.

Funcția și sarcina

Desigur, un impuls intuitiv apare totodată din cauza bazei de cunoștințe a unei persoane. Însă, conform cunoștințelor medico-psihologice de astăzi, este mult mai mult decât cunoștințe experiențiale. Intuitia este capabilă să compună toate fanteziile și impresiile posibile într-o imagine a realității în cel mai scurt timp. Ascultarea conștientă a acestor intuiții interioare poate fi, prin urmare, foarte utilă și benefică pentru dezvoltarea unei persoane pe drumul său prin viață. Rădăcina termenului „intuiție” este latină, „intueri” și poate fi tradusă prin „a recunoaște”, „a privi” sau „a privi”. Prin urmare, intuiția înseamnă în cele din urmă autocunoaștere despre propria existență, despre potențialul posibilităților în propria viață. Beneficiul unei persoane de a-și asculta propria intuiție este în primul rând că este de fapt o percepție a simțului. Aceasta înseamnă, atunci, că intuiția poate fi percepută la unul sau mai multe niveluri în același timp. Intuițiile intuitive pot fi percepute prin toate cele cinci simțuri, gustând, mirosind, simțind, auzind și văzând. Intuitia oferă astfel individului posibilitatea de a experimenta și percepe lumea exterioară și interioară mai profund și la un nivel diferit. Cunoscutul psiholog CGJung a considerat, de asemenea, că intuiția este o funcție umană fundamentală. El era deja convins la acel moment că intuiția explorează necunoscutul și, mai presus de toate, permite să simți posibilități care nu au fost încă vizibile în viața obiectivă a unei persoane. Dacă o persoană își urmează acum intuiția, atunci poate folosi aceste înclinații și dorințe ascunse adânc în sufletul său, lăsându-le să devină realitate. Pentru CG Jung, intuiția este o funcție cognitivă, într-adevăr un fel de organ psihic, care are potențialul extraordinar de a înțelege adevărul unui individ în întregime. Psihologic, atunci, intuiția nu vine de la părți individuale la întreg, ci înțelege direct întregul.

Boli și afecțiuni

În vocabular, datorită importanței și omniprezenței sale, există multe sinonime pentru conceptul psihologic de intuiție. De câte ori, de exemplu, se vorbește despre al șaselea sens, despre un drept nas, a unei fulgerări de gândire, a unei intuiții interioare, a unei bănuială, a intestin sentiment sau instinct, în cele din urmă, nu se intenționează altceva decât intuiția. Această percepție intuitivă este o abilitate naturală înnăscută a fiecărei ființe umane. De fapt, pătrunde în toate domeniile vieții și, totuși, mulți oameni nu îndrăznesc să o facă în mod constant asculta intuiția lor. Așadar, abilitatea de a intui este adesea îngropată, culcată în barbă. Cu toate acestea, poate fi antrenat eficient. Orice antrenament al abilităților intuitive vizează percepția individuală a propriilor sentimente și impulsuri. În acest scop sunt disponibile diverse metode psihologice. Mintea umană se agață întotdeauna de planificarea sau controlul exact, dar cei care își urmează intuiția își extind considerabil propriul domeniu de acțiune. Pentru că intuiția este baza creativității și dezvoltării ulterioare. Cei care urmează calea propriei intuiții vor observa că noile experiențe bazate pe intuiție lasă o impresie foarte pozitivă asupra propriei bunăstări. Cu ajutorul așa-numiților markeri somatici, feedback-ul pozitiv din subconștient după decizii intuitive poate fi direcțional pentru calea viitoare. Aceasta înseamnă că intuiția se exprimă direct în reacții verificabile fizic. Markerii somatici sunt întotdeauna de natură vegetativă. Ca o indicație de început că cineva este pe calea cea bună, permițând sentimente intuitive, simptome vegetative, cum ar fi mâinile transpirate, mușcături musculare, un sporit inimă rata sau crescută sânge poate apărea presiune. O emoție interioară plină de bucurie este, de asemenea, considerată un indiciu pozitiv de pornire al intuiției. În schimb, tensiunea musculară poate fi o expresie a unei intuiții negative din care ceva nu mai este echilibra sau defect.