Gândirea se referă la procese ale creier acea conduce la cunoaștere, din care derivă o varietate de acțiuni. Gândirea este utilizată pentru rezolvarea problemelor și este compusă din idei, amintiri și concluzii logice.
Ce este gândirea?
Gândirea se referă la procese ale creier acea conduce la cogniții, din care derivă acțiuni diverse. Gândirea umană este un râvnit domeniu de cercetare în psihologie, filozofie, biologie și anatomie. De mii de ani, omul se gândește la gândire și la modul în care funcționează. În acest context, memorie de formare, învăţare și uitarea joacă un rol major. Ce se întâmplă în creier în timpul gândirii nu a fost încă cercetat până la ultimul detaliu. Procesele de gândire sunt mult prea complexe pentru a fi împărțite în categorii fixe. Deși gândirea este adesea logică, este ghidată și de intuiție. Procesul de gândire este pur mental, invizibil pentru ceilalți. Gândirea trezește amintiri și poate genera emoții puternice. Gândirea duce la dobândirea de cunoștințe și ajută la rezolvarea problemelor în diferite situații. Ocupația internă este controlată de creier și este rezultatul interacțiunii a milioane de celule nervoase care comunică între ele. Procesele chimice și electrice sunt activate în procesul de gândire. Learning iar experiențele pot întări conexiunea neuronilor necesari procesului de gândire și conduce la o ramificare puternică în continuare a întregii rețele de neuroni.
Funcția și sarcina
Oamenii pot gândi pe termen lung sau pe termen scurt, unii gândesc sistematic, alții în direcții complet noi. Creierul este un obiect de cercetare versatil și extrem de fascinant. Conceptul de gândire include memorie, limbaj, motivație și inteligență. De-a lungul vieții, creierul se schimbă. În ultimele decenii, oamenii de știință au reușit să acumuleze cunoștințe imense despre modul în care funcționează creierul uman. Acest lucru le-a permis să creeze inteligență artificială. Dar chiar și roboții nu sunt aproape de capacitatea creierului uman. Inteligența este ceea ce folosește un om atunci când nu știe ce să facă. Inteligența este alcătuită din domenii precum inteligența socială, matematică și emoțională. Inteligența nu poate fi clar definită, dar toată lumea știe ce o constituie. Un creier mai mare nu înseamnă neapărat că persoana este mai inteligentă. Depinde de modul în care sunt legate zonele individuale ale creierului. Când gândim, blocurile de construcție cognitive sunt activate. Aceste blocuri sunt parțial moștenite, dar pot fi optimizate prin intermediul învăţare. Fără a noastră memorie am fi complet neajutorați. În timpul procesului de învățare, creierul primește noi blocuri cognitive care pot fi modificate suplimentar. Învățarea este o bază pe tot parcursul vieții a existenței umane. Dezvoltarea și modificarea modulelor a dus la faptul că oamenii au atât de mult succes ca specie. Cu toate acestea, procesul de gândire nu este exclusiv rațional. Gândirea este influențată de mulți alți factori. Un factor principal de influență este inteligența individuală. Acest lucru, la rândul său, nu este definit de numărul de neuroni prezenți în creier, ci de diversitatea și modul în care neuronii individuali sunt conectați. Inteligența poate fi antrenată de anumite forme de gândire și se dezvoltă adesea dintr-un sentiment spontan al unei situații în care sunt percepute impresii senzoriale particulare. Creierul uman poate gândi și el abstract. Memoria distinge informațiile importante de informațiile neimportante, le stochează în diferite locuri din creier și le amintește ori de câte ori avem nevoie de ele. Capacitatea creierului de a învăța sau stoca informații scade din cauza stres. Exercițiul fizic afectează și creierul și susține corespondența diferitelor zone ale creierului.
Boli și afecțiuni
Performanța creierului poate fi afectată de accidente, tumori și boli inflamatorii ale organului. Adesea, apar anomalii în reacția persoanei bolnave. De exemplu, vorbește inarticulat sau prezintă tulburări motorii. Dacă creierul este grav deteriorat, persoana abia poate să trăiască și uneori este menținută în viață respiratie artificiala. Cursă este un exemplu tipic de afectare a creierului cauzată de boli. În funcție de severitate, un număr diferit de celule ale creierului sunt adesea distruse irevocabil. În tulburările mentale există doar o disfuncționalitate a diferitelor blocuri și module, care pot fi deseori restabilite. Gândirea noastră poate influența psihicul, precum și celulele și organele și astfel poate promova dezvoltarea unor boli. Nu degeaba medicii și terapeuții vorbesc despre puterea gândirii, care este imensă, dar nu poate vindeca toate bolile. Fără îndoială, gândirea joacă un rol major în modul în care ne trăim viața. Acest lucru se datorează faptului că de îndată ce creierul produce o comandă electrică, un gând, începe și o reacție chimică. Substanța chimică acționează asupra centralului sistem nervos și produce acolo disponibilitatea fizică de a acționa. Disfuncția modulelor individuale din creier se manifestă în moduri diferite. Există oameni care au inteligență ridicată și abilități cognitive, dar le lipsesc abilitățile pentru interacțiunea socială. În cazul nevrozei sau obsesiv-compulsive, unele module sunt stimulate mult prea mult și, în cazul altor limitări mentale, anumite zone se află complet neuniform. În acest context, mintea subconștientă joacă un rol semnificativ și este folosită și astăzi pentru tratarea tulburărilor mentale. Antrenamentul creierului poate îmbunătăți procesele de gândire, performanța memoriei, viteza de gândire, precum și concentrare. Gândirea logică poate fi, de asemenea, instruită. Antrenamentul protejează împotriva declinului mental și poate reduce riscul demenţă.
