Fizioterapie | Exerciții pentru distrofia musculară

Fizioterapie

Tratamentul distrofie musculara prin fizioterapie se adaptează individual de la pacient la pacient în funcție de progresul bolii, general condiție a pacientului și tipul de distrofie musculara. Cu toate acestea, obiectivul principal al fizioterapiei este întotdeauna menținerea și îmbunătățirea mobilității pacientului cât mai mult posibil și prevenirea dezvoltării unei posturi incorecte. O mare parte a terapiei implică, prin urmare, fizioterapie cu diferite exerciții pentru a întări și a întinde mușchii, precum și rezistenţă exerciții pentru îmbunătățirea elementelor de bază condiție a pacientului.

Fizioterapeutul tratant va întocmi un pacient specific plan de antrenament în acest scop, care trebuie efectuat mai întâi în mod consecvent sub supraveghere, dar mai târziu și din proprie inițiativă acasă. În plus față de exerciții, poate avea loc și terapia de grup, în care pacienții pot face schimb de experiențe cu alți pacienți, iar aspectele psihosociale sunt acoperite și de antrenamentul comun. În plus, tehnicile de terapie manuală, masajele prin presare și alte proceduri, cum ar fi electrostimularea și stimularea căldurii și a frigului, pot fi utilizate pentru a stimula mușchii, astfel încât durere pot fi resimțite și antrenamentul are un efect mai bun. Informații cuprinzătoare despre acest subiect pot fi găsite în acest articol: Fizioterapie pentru distrofia musculară

Terapia cu distrofie musculară progresivă

Indiferent ce formă de progresist distrofie musculara este prezentă, terapia este în primul rând simptomatică. Acest lucru se datorează în special faptului că mecanismele exacte ale cauzei bolii nu au fost încă clarificate, dar este sigur că sunt ereditare. Pentru a oferi pacienților cu distrofie musculară progresivă ameliorarea bolii, există diferite abordări terapeutice care pot fi luate în considerare.

Acestea includ, de exemplu, terapia medicamentoasă pentru control durere și opriți procesele inflamatorii. De multe ori cortizonul este utilizat, dar nu există niciun medicament ales și acest lucru este determinat de medic de la caz la caz. Al doilea pilon major al terapiei este fizioterapia.

Prin fizioterapie regulată cu antrenament de mișcare, școală posturală, exerciții specifice pentru întărire, stabilizare și echilibra precum și alte tehnici precum presiunea de atingere masaj or electroterapie, scopul este de a permite pacientului să ducă o viață normală cât mai mult timp posibil, menținând mobilitatea și forța mușchilor cât mai mult posibil. Este important ca antrenamentul să fie abordat cu blândețe, astfel încât musculatura bolnavă să nu sufere daune suplimentare. Ultimul pilon al terapiei este îngrijirea psihoterapeutică a pacientului, unde învață să accepte boala și să primească ajutor pentru a face față stresului psihologic pe care boala îl aduce. Terapia într-un grup de auto-ajutor poate fi, de asemenea, utilă în acest context.