Ochii apoși (Epiphora)

Ochii apoși (epiforă) (sinonime: descărcare oculară; lacrimare; ochi apoși; ochi apoși; ICD-10-GM H04.2: Afecțiuni ale aparatului lacrimal: epiforă), producția de lacrimă depășește capacitatea de drenaj, rezultând scurgerea de lichid lacrimal peste marginile capacului.

Anatomie clinică

Aparatul lacrimal (Apparatus lacrimalis) servește la producerea, transmiterea și drenarea lacrimilor:

  • Fiecare ochi are doi tubuli lacrimali care provin din porțiunea mediană a celor două pleoape (punctum lacrimale superius (punctum lacrimal superior) și punctum lacrimale inferius (punct lacrimal inferior)). Acestea se unesc pentru a forma canalul lacrimal comun: lacrimile apoi „alunecă” în sacul lacrimal (saccus lacrimalis).
  • Canalul nazolacrimal (lat. Ductus nasolacrimalis) conectează sacul lacrimal cu nas și se deschide în turbinatul inferior (concha inferior).

Un ochi apos apare atunci când producția de lacrimi este prea mare sau drenajul este insuficient sau chiar o combinație a ambelor.

Chiar și la sugari, pot apărea ochi apoși. Deschiderea spontană a canalelor lacrimale în primele săptămâni de viață va corecta problema.

Ochii lacrimi pot fi un simptom al multor boli (vezi la „Diagnostic diferențial”). Cauzele frecvente ale lacrimării sunt superioare tractului respirator infecții, rinită alergică și ochi uscați. Acestea din urmă sunt lacrimi reflexe, care sunt o reacție la uscăciunea suprafeței oculare.

Raportul de sex: femeile (în special menopauzele) sunt mai frecvent afectate decât bărbații.

Vârf de frecvență: Boala apare mai frecvent la vârste mai în vârstă.

Curs și prognostic: La copii, ochii apoși se pot datora conjunctivită (inflamație a conjunctivă). La vârstnici, ochii apoși sunt adesea cauzați de iritații locale sau de conducte lacrimale înfundate. Ochii de apă ar trebui, în orice caz, să fie clarificați de un oftalmolog (vezi și la „Simptome - reclamații”: Semne de avertizare (steaguri roșii)). Bolile grave de bază trebuie excluse sau tratate.