Terapie | Endocardită

Terapie

Tratamentul se efectuează cu antibiotice, deoarece este adesea declanșat de agenții patogeni bacterieni. Este important să începeți terapia devreme pentru a evita complicațiile infecției. Diferit antibiotice sunt utilizate în funcție de afectat inimă valva este valva cardiacă originală a pacientului sau valva protetică.

În cazul în care endocardită a supapelor native - adică a pacientului inimă supape - de exemplu, antibiotice ampicilină-sulbactam, Amoxicilină-se utilizează acid clavulanic, ciprofloxacină și gentamicină. Aceleași ingrediente active sunt utilizate pentru tratament dacă o proteză valvulară este afectată după primul an după operație. În acest caz, durata terapiei este de obicei de patru până la șase săptămâni.

Dacă operația supapei a fost efectuată în urmă cu mai puțin de un an și cea corespunzătoare inimă supapa este apoi afectată de endocardită, sunt preferate antibioticele vancomicină, rifampicină și gentamicină. Vancomicina și rifampicina se administrează de obicei timp de șase săptămâni sau mai mult, gentamicina timp de aproximativ două săptămâni. Terapia de endocardită trebuie să fie intravenos, adică antibioticele să fie administrate direct într-un nervură prin intermediul unei infuzii.

Numai astfel poate ajunge suficientă substanță activă la valvele cardiace astfel încât bacterii poate fi ucis. Acest lucru se datorează faptului că valvele cardiace ele însele nu sunt furnizate cu sânge și, prin urmare, medicamentele ajung la locul lor de acțiune numai prin fluxul de sânge prin cavitățile inimii. În consecință, pacienții cu endocardită sunt tratați în spital.

Succesul terapiei trebuie monitorizat în mod regulat. Dacă valva cardiacă este grav afectată, poate fi necesară repararea chirurgicală pentru a evita complicațiile. În caz contrar, părți ale creșterilor de pe valva inimii se pot desface și pot provoca, de exemplu, accidente vasculare cerebrale.

Chiar dacă există o amenințare de insuficienţă cardiacă sau alte complicații, terapia chirurgicală este adesea necesară. Ghidul privind endocardita este revizuit în mod regulat și adaptat la cele mai recente cunoștințe medicale. Ghidul conține recomandări pentru medicii care tratează pacienții cu boala corespunzătoare și identifică în consecință cele mai dovedite măsuri diagnostice și terapeutice. Medicii nu sunt obligați de liniile directoare, dar le pot folosi și ca ghid. Ghidul oferă, de asemenea, recomandări pentru profilaxia endocarditei și măsuri igienice importante care trebuie respectate în contact cu pacienții care suferă de endocardită. Utilizarea liniilor directoare este menită să îmbunătățească îngrijirea standardizată a pacienților cu diferite boli, în general, prin punerea la dispoziția tuturor medicilor din toată țara a recomandărilor pentru diagnostic și terapie.