Electroanestezie

Anestezie este starea de insensibilitate indusă în medicină cu scopul de a putea efectua proceduri terapeutice sau diagnostice. În procedura de electroanestezie (sinonime: stimularea nervului electric transcutanat, ZECE, TNS, ZECE terapie; stimulare transcutanată a nervului electric), această stare este indusă de impulsuri electrice de curent scăzut care activează propriile sisteme ale corpului pentru a reduce durere. Durere impulsurile sunt declanșate, de exemplu, în timpul excavării (îndepărtării) carie. Electroanestezia este utilizată pentru a întrerupe transmiterea lor către creier prin intermediul unor curenți de stimulare electrică minimi, prevenind astfel percepția acestora. În principiu, nu există durere care este complet rezistent la tratamentul TENS. Patru mecanisme sunt utilizate pentru a explica efectul analgezic (efect care anulează sau suprimă senzația de durere) a electroanesteziei:

  1. Neurotransmițători care inhibă durerea (endorfine, encefaline) sunt eliberate în cantități crescute. Acestea blochează receptorii din sistem nervos, de care altfel s-ar atașa mesagerii care declanșează durerea.
  2. Sânge substanțele vasodilatatoare care promovează fluxul, cum ar fi polipeptida intestinală vasoactivă (hormonul VIP) sunt, de asemenea, formate crescute.
  3. Sistemele de inhibare a durerii din măduva spinării sunt activate, blocând astfel transmiterea impulsurilor de durere
  4. Transmiterea prin impuls a nervilor periferici (localizați în afara măduvei spinării și a creierului) este blocată de procesele de inhibare electrică

Indicații (domenii de aplicare)

  • Proceduri minore de durere scăzută, cum ar fi umplerea terapie.
  • Fobia seringii (frica pacientului față de local anestezie).
  • Intoleranță la anestezice (anestezice).
  • Durere TMJ
  • Tensiunea în mușchii masticării

Înainte de electroanestezie

trebuie să excludeți posibile contraindicații (contraindicații), luând o anamneză generală detaliată (istoricul medical). Pacientul ar trebui să fie familiarizat cu funcția de control a dispozitivului.

Procedura

TENS alimentat de la baterie terapie dispozitivul constă dintr-un generator, ai cărui parametri electrici pot fi selectați fie continuu, fie prin programe fixe, în funcție de tipul dispozitivului, și doi electrozi conectați la acesta prin cabluri.

  • Plasarea electrozilor în funcție de sistem și localizarea durerii intraorale (în gură) sau extraorală (în afara gurii).
  • Parametri electrici precum impulsul rezistenţă iar frecvența pulsului, intensitatea curentului etc. sunt stabilite în avans de către medicul dentist
  • În timpul tratamentului care induce durerea, pacientul poate influența activ intensitatea anesteziei printr-un controler manual

După electroanestezie

După finalizarea tratamentului, efectul anestezic este imediat anulat la oprirea dispozitivului.

Posibile complicații

Complicațiile sunt rare datorită tolerabilității foarte bune a terapiei TENS:

  • Iritații cutanate legate de curent
  • Piele iritarea datorată incompatibilității gelului de contact cu electrod extraoral.
  • Foarte rare sinusuri carotide vagale sau reacții laringiene (reacții cauzate de interferența cu nervul vag, cum ar fi greață, vărsături și bradicardie simptomatică / bătăi ale inimii sub 60 de bătăi pe minut) atunci când electrozii sunt plasați în zona gâtului

Contraindicații

Contraindicații relative (aprobarea medicală trebuie obținută înainte de începerea tratamentului pentru următoarele persoane):

  • Gravitate (sarcină).
  • Epilepsie
  • Pacemaker sau alte implanturi electronice
  • Stare după apoplexie (accident vascular cerebral)
  • Proceduri chirurgicale datorate promovării sânge curge prin ZECE.
  • Măsurile de tratament în care se dorește continuarea efectului anestezic pentru o anumită perioadă de timp după sfârșitul sesiunii de tratament se efectuează de preferință sub anestezie locală (anestezie locală cu injecție)