Sinonime
intoxicație alimentară, intoxicație alimentară, intoxicație alimentară
Prognoză
Intoxicație alimentară prin formarea de enterotoxine bacterii durează de obicei doar 1 până la 2 zile. Botulismul duce la deces în 70% din cazuri dacă nu este tratat, dar cu terapie intensivă rata mortalității scade sub 10%. Notă: această secțiune este destinată cititorilor interesați în mod deosebit, laicii interesați pot sări peste această secțiune a) bacteriene Specia bacteriană Staphylococcus aureus, Bacillus cereus și Clostridium perfringens produc enterotoxine ca toxine, motiv pentru care sunt incluse în producătorii de enterotoxine bacterii.
Aceste toxine sunt proteine care atacă intestinul prin diferite moduri de acțiune și cauzează astfel afecțiuni gastro-intestinale. În majoritatea cazurilor, celulele epiteliale superficiale ale intestinului membranei mucoase sunt deteriorate. În acest fel, bariera intestinală este distrusă, rezultând pierderea de lichid și electroliți, care se manifestă ca diaree.
Tabloul clinic cauzat de Clostridium botulinum se numește botulism. Nu este adoptarea bacterii care provoacă simptomele corespunzătoare, dar toxina produsă de bacterii, toxina botulismului, din care sunt cunoscute 7 sub-forme diferite. Această toxină își desfășoară efectul la capăturile nervoase, unde împiedică eliberarea mesagerului nervos (transmițător) acetilcolină, astfel încât comunicarea dintre nerv și mușchi este întreruptă.
În acest fel, grupurile musculare afectate nu mai pot fi mișcate, rezultând paralizie. Trebuie remarcat faptul că bacterian intoxicație alimentară nu este cauzată de bacteriile în sine, ci mai degrabă de toxinele pe care le produc. Din acest motiv, acestea nu sunt considerate boli bacteriene infecțioase, ci toxice.
b) Ciuperci Modul de acțiune al amatoxinei în intoxicație alimentară afectează o anumită enzimă din producția de proteine a organismului, ARN polimeraza. Aceasta este inhibată de amatoxină, motiv pentru care anumite substanțe precum enzime, hormoni sau receptorii nu mai pot fi produși și determină tabloul clinic al intoxicațiilor alimentare. Pe de altă parte, muscarina acționează asupra anumitor receptori ai terminațiilor nervoase.
Acestea sunt nicotinergice acetilcolină receptori, care sunt responsabili pentru conversia semnalelor nervoase în mișcare la nivelul mușchilor. La acești receptori, muscarina provoacă excitație permanentă, rezultând simptome de intoxicație alimentară descris mai sus. Orellanin provoacă inhibarea unei enzime, fosfataza alcalină și previne formarea anumitor proteine.
c) Atropina vegetală acționează asupra receptorilor nervoși și anume asupra muscarinergicului acetilcolină receptori. Acolo deplasează partenerul de legare real al receptorilor, acetilcolina și, astfel, împiedică acțiunea lor. Acești receptori se găsesc în parasimpatic sistem nervos, care este restricționată în funcția sa de efectul atropinei.
Scopolamina influențează aceiași receptori ca și atropina. Exact așa are și un efect inhibitor. Totuși, solanina are probabil un efect toxic prin influențare potasiu canale.
d) Metale Arsenicul interferează cu anumite procese biologice, printre altele, în repararea ADN-ului (material genetic) sau în metabolismul energetic. Plumbul inhibă anumite enzime of sânge formare, dar are și alte efecte asupra organismului. e) Animale marine Tetrodotoxina toxină acționează asupra nervi prin blocarea anumitor canale (dependente de tensiune sodiu canale).
Ca urmare, conducerea nervoasă este blocată și apar tulburări de mișcare și sensibilitate. Saxitoxina și ciguatoxina acționează și asupra acestora sodiu canalele, influențând astfel conducerea nervilor și manifestând imaginea intoxicației alimentare.
