Distribuția frecvenței
Distribuția frecvenței postpartum depresiune este de aproximativ 10-15% din toate mamele și chiar 4-10% din tați. Acestea pot fi dezvoltat depresiune fie în contextul depresiei propriei soții, fie pe cont propriu, fără ca femeia să fie afectată. În schimb, frecvența baby blues este semnificativ crescută. Aproximativ 25-50% din toate mamele prezintă o dispoziție scăzută de scurtă durată imediat după naștere, care nu necesită niciun tratament.
Simptome
Practic, cele mai frecvente simptome ale postpartumului depresiune sunt similare cu cele ale depresiei independente de naștere. Femeile afectate simt adesea o lipsă de impuls și energie, ceea ce poate duce la o lipsă generală de interes. Familia, prietenii și propriul copil își pierd importanța pentru mamă și cu greu sunt observați de unii.
Alții, pe de altă parte, simt anxietate excesivă și îngrijorare pentru bunăstarea nou-născutului lor, ceea ce îi determină să-l îngrijească ca pe o păpușă și să-l facă să lipsească fizic pentru nimic. În acest caz, însă, lipsa unei legături personale între mamă și copil este o problemă, deoarece mamele afectate nu reușesc adesea să dezvolte sentimente stabile și iubitoare pentru copilul lor. Îndoielile dominante în mod constant cu privire la propria capacitate maternă, precum și grija de a comite erori fatale ca mamă opusă copilului limitează orice dragoste în curs de dezvoltare. Lipsa unei relații bune între copil și mamă creează un sentiment de tristețe și lipsă de bucurie, ceea ce o face chiar mai greu pentru mamă să facă un pas spre copil.
Cât durează depresia postpartum?
A depresie postpartum durează, precum depresia care nu are legătură cu sarcină, timp de câteva săptămâni, de obicei luni. La un moment dat, o depresie este de obicei complet terminată fără tratament. Cu toate acestea, datorită duratei sale de luni, este un moment extrem de dureros pentru cei afectați fără tratament.
Din acest motiv, este esențial să vă gândiți la începerea unei (terapii psihoterapeutice și / sau medicamentoase) la începutul bolii. Majoritatea femeilor afectate sunt conștiente de faptul că nu pot fi acolo suficient pentru nou-născutul lor în acest moment, ceea ce creează un sentiment de lipsă de valoare și vinovăție. În plus, apar și unele simptome fizice, cum ar fi senzații de amorțeală, inimă probleme, tremurături și lipsa de voință sexuală, care pot provoca chiar și dezacorduri în parteneriat.
În multe cazuri, apariția depresie postpartum nu este recunoscut în timp, deoarece simptomele inițiale tipice sunt destul de nesemnificative. Prin urmare, dureri de capamețeala, concentrarea și tulburările de somn, precum și iritabilitatea enormă pot fi primele semne ale începutului depresie postpartum. Cu toate acestea, diagnosticul precoce are o importanță deloc neglijabilă.
Dacă rămâne nedetectat și netratat pentru o lungă perioadă de timp, este posibil să apară chiar și gânduri suicidare în sensul sinuciderii sau infanticidului (infanticid). Terapia unei tulburări depresive după naștere depinde de severitatea depresiei. Dacă este prezent doar așa-numitul baby blues, nu este necesară nicio terapie medicamentoasă sau psihoterapeutică.
Aceasta este o stare de spirit scăzută, care durează 1-7 zile, dar care se îmbunătățește din proprie inițiativă. Femeile cu baby blues pot fi susținute prin conversații liniștitoare în care pot vorbi despre temerile și grijile lor și o strategie pentru a face față vieții de zi cu zi este elaborată împreună. În plus, angajarea unui lucrător de îngrijire a copilului sau menajeră este recomandată pentru a menține stresul mamei cât mai scăzut posibil.
Cu toate acestea, sprijinul partenerului și / sau al tatălui copilului este deosebit de important. Dacă depresia durează mai mult de 2-3 săptămâni, trebuie tratată pentru a evita consecințele pe termen lung (depresie severă postpartum). În cazurile deosebit de severe în care există riscul de sinucidere sau pruncucidere, mama și copilul vor fi luate în considerare de obicei pentru spitalizare.
În acest fel, mama poate fi scoasă din viața de zi cu zi și ușurată în mod optim. Antidepresivele pot fi prescrise pentru simptome care apar frecvent, cum ar fi anxietatea, anxietatea și tulburările de somn. Prin tratarea tulburărilor de somn, acestea duc la un somn mai odihnitor, ceea ce oferă femeilor mai multă energie pentru a face față vieții de zi cu zi.
Mai mult, sesiunile psihoterapeutice sunt deseori oferite mamei și tatălui. În acest fel li se oferă posibilitatea de a rezolva orice probleme familiale care ar putea exista și astfel să se poată adapta mai bine la noua situație de viață cu copilul. Multe femei afectate participă, de asemenea, la grupuri de auto-ajutorare, unde ajung să le cunoască pe altele care sunt afectate în mod similar.
Aici sentimentul de a fi înțeles este deosebit de puternic. În grupuri mici, se schimbă sfaturi cu privire la modul de a face față mai bine vieții de zi cu zi și modul în care situațiile de stres pot fi stăpânite cel mai ușor. Homeopatie nu este conceput pentru a trata în mod eficient depresia.
Acest lucru necesită un medic instruit (psihiatru) sau psiholog. Numai în caz de ușoară starea de spirit leagăne sau schimbări frecvente ale dispoziției care nu ating severitatea unei depresii, pot fi utilizate remedii homeopate dacă persoana în cauză dorește să facă acest lucru. Aceste remedii includ, de exemplu, semințe uscate din Ignatia fasole, aur metalic (Aurum metallicum), sare comună (Natrium muriaticum), var (causticum), floare pasque (Pulsatilla pretensis), frunze de otravă stejar (Rhus toxicodendron), brion alb (Bryonia alba), calciu carbonic, conținut de sac de cerneală uscat (Sepia officinalis), scoarță de cinchona (China officinalis), rue noble rue (Traseu graveolens) si nux vomica.
În depresia postpartum, se utilizează aceleași medicamente ca și în depresia care a apărut independent de sarcină.Deci se folosește grupul de medicamente antidepresive. Factorul limitativ al depresiei postpartum este mai presus de toate faptul că multe antidepresive trec parțial în laptele matern, astfel încât dacă aceste medicamente ar fi luate, alăptarea nu ar mai fi posibilă. Cu toate acestea, există și antidepresive care pot fi luate aproape fără ezitare în timpul alăptării.
Acestea includ, de exemplu, câteva ingrediente active din grupul de serotonina inhibitori ai recaptării (SSRI). Ingredientele active din acest grup, care pot fi luate și în timpul alăptării, sunt sertralină și, eventual, de asemenea citalopramului. Cu toate acestea, unii sugari cu citalopramului terapia mamei a prezentat simptome precum neliniște sau somnolență, astfel încât sugarii să fie observați îndeaproape în timpul terapiei. De asemenea, medicamente din grupul antidepresivelor triciclice precum amitriptilină iar nortriptilina poate fi utilizată în timpul alăptării. În general, însă, a psihiatru ar trebui să fie întotdeauna consultat atunci când se decide asupra terapiei, întrucât alți factori decât cei menționați joacă un rol și în alegerea dreptului antidepresiv.
Toate articolele din această serie:
