Sănătatea mintală: crizele ca oportunități

„Criza oului este oportunitatea puilor”, spune zicala populară, descriind o experiență pe care mulți oameni o pot avea în cursul vieții și care, retrospectiv, o evaluează ca fiind pozitivă.

Ce este o criză?

O criză este o rupere în continuitatea și normalitatea cursului vieții noastre. De multe ori se întâmplă frecvent și în mod neașteptat, cum ar fi debutul unei boli, accidente sau alte nenorociri. Alte crize apar, de exemplu, în timpul tranzițiilor dintr-o fază a vieții în alta sau în timpul răsturnărilor și schimbărilor pe care viața ni le rezervă. Pentru unii copii, trecerea la pubertate se transformă într-o criză, adulții experimentează trecerea de la un cuplu fără copii la părinți ca o criză, iar pentru multe femei și bărbați, „criza vârstei mijlocii” poate însemna colapsuri emoționale severe. În toate cazurile, planurile de viață sunt puse la îndoială, analizate și, în cel mai bun caz, reproiectate. Dacă reproiectarea reușește, pauza devine o descoperire. Dacă nu reușește, atunci ruptura devine o defecțiune. Rupturile din viață sunt, ca să spunem așa, „comutatoare” existențiale la care viețile noastre sunt stabilite din nou. Dar în ele există întotdeauna șansa de a corecta modul de viață anterior și de a încorpora noi modele de comportament, idei și concepte. Nu lăsăm crizele neschimbate, nu scăpăm „nevătămate”. Dar puterea convingătoare a schimbării prin criză permite în mod egal un nou început puternic și creativ.

Cele 4 faze ale gestionării crizelor

Crizele există întotdeauna. Ele fac parte din viața umană la fel de mult ca aerul pe care îl respirăm. Pentru a face față acestora, parcurgem patru faze diferite de abordare:

  1. Faza în care nu vrem să recunoaștem și negăm Rezistăm schimbării și nu vrem să recunoaștem că lucrurile nu sunt așa cum erau. „Nu sunt bolnav” sau „Nu poate fi că persoana iubită a murit”.
  2. Faza izbucnirii emoțiilor Ne simțim fără speranță și neputincioși și ne confruntăm cu soarta noastră. Fricile, incertitudinea, furia, vinovăția și îndoiala de sine domină gândirea noastră. „De ce eu dintre toți oamenii?” „Ce am făcut pentru a merita această soartă?”
  3. Faza reorientării Începem să ne gândim la posibilități, în ce direcție dorim să mergem mai departe. Posibil Soluţii și încep să apară căi de ieșire. „Poate aș putea ...”
  4. Faza de restaurare echilibra Am ajuns la un acord cu noua situație și putem atrage noi rezistenţă din ea.

Cu toții trebuie să parcurgem aceste faze pentru a duce o criză la o concluzie „pozitivă”. Acest lucru nu reușește întotdeauna. Dacă reorientare și nou echilibra cădem pe marginea drumului, apoi ne îmbolnăvim nu numai mental, ci și fizic. DEPRESIE, riscul de dependență, plângeri fizice precum tulburari de somn, neliniște, probleme cardiovasculare, afecțiuni gastro-intestinale, dureri de cap si inapoi durere pot fi consecințele.

Ce lucruri pozitive pot face crizele?

  • Apreciați din nou viața, chiar și lucrurile de zi cu zi.
  • Că trebuie și ne putem considera importante
  • Că nu am trăit conform nevoilor noastre
  • Că sensul vieții în viitor este unul diferit pentru noi
  • Acceptă-i mai mult pe ceilalți
  • Pentru a lua partenerul și prietenii mai importanți
  • Pentru a ne rearanja prioritățile
  • Să facem mai mult pentru noi și pentru sănătatea noastră
  • Să ne ocupăm mai ușor de noi înșine

5 sfaturi pentru gestionarea personală a crizelor

Mulți oameni își redescoperă credința în criză, alții reflectă la prieteni neglijați de mult, iar alții caută ajutor și sprijin de la terapeuții experimentați. În unele cazuri, cauza crizei poate fi eliminată; în alte cazuri, soluționarea numai a crizei într-un mod pozitiv poate fi soluția. În orice caz, însă, gestionarea personală a crizelor ar trebui să includă următoarele puncte:

  1. Gandeste pozitiv. Cu cât evaluezi mai rău criza și cu cât crezi mai puțin în depășirea ei, cu atât va fi mai mare disperarea. Gânduri precum „Nu voi ieși niciodată din asta”, „Viața s-a terminat” „Nu pot să iau asta” sunt paralizante. În schimb, amintește-ți situațiile pe care le-ai depășit cu succes în trecut: „Am găsit întotdeauna o soluție până acum” sau „A mers mereu cumva până acum”. Vorbi prietenilor și cunoscuților care au trăit situații similare sau care solicită sprijinul unui grup de auto-ajutor. Uneori este mai ușor să vă revărsați inimă în anonimatul inițial al unui grup necunoscut.
  2. Găsiți un interlocutor obiectiv cu care puteți vorbi despre situația ta. Uneori ne implicăm atât de mult într-o situație încât ne pierdem obiectivitate. Nu putem vedea în mod realist amploarea problemelor noastre și atunci ne simțim rău în consecință. Un jurnal poate ajuta, de asemenea vorbi afară și ordona gândurile.
  3. Construi relaxare perioade în viața de zi cu zi! Citiți cărți în care puteți găsi confort și sfaturi. Indiferent dacă sunt ghiduri, Biblie, poezii sau biografii - cărțile oferă sfaturi, locuri de muncă și relaxare într-una. Muzica, sportul și exercițiile fizice fac la fel de mult parte dintr-un personaj relaxare program ca o masă frumoasă cu prietenii sau o după-amiază la muzeu. Amintiți-vă lucrurile care vă fac bine și programați această activitate.
  4. Trăiește de la o zi la alta. Câteva zile suntem atât de copleșiți încât nu ne putem imagina cum putem trece chiar prin această criză. Atunci este util să supraviețuiești câte o zi ușor de gestionat: „Astăzi o pot face. Ce pot face pentru mine astăzi? ”
  5. Puneți-vă întrebarea: ce pot învăța din această criză? Ce sens îi pot da în viața mea? Cine dă sens crizei, se deschide la viață.