Sângerare epidurală
Această sângerare apare adesea din cauza unei rupturi a meningelui arteră, de obicei cauzată de traume (accident). Meningealul arteră este cel mai frecvent afectat. O sângerare arterială apare între periostul a craniu iar dura mater.
Aici se formează un spațiu epidural care altfel nu există fiziologic. Sângerarea poate provoca compresia creier țesut relativ rapid, care este adesea asociat cu simptomele comă. Mai mult, hemiplegia se poate forma pe partea opusă a hemoragiei. Ameliorarea chirurgicală a presiunii intracraniene este terapia obligatorie aici.
Hematom subdural
Un subdural hematom poate apărea acut (de obicei datorită traumei) sau se poate dezvolta cronic pe o perioadă lungă de timp. În acest caz, sângerarea are loc între dura mater și arahnoidă și este cauzată de o ruptură a venelor punte. Se formează un spațiu subdural care în mod normal nu există.
Simptomele subduralului acut hematom sunt în esență aceleași cu cele ale hemoragiei epidurale, iar terapia trebuie să includă și ameliorare chirurgicală. Hemoragia subdurală cronică poate provoca simptome difuze, cum ar fi amețeli crescute, dureri de cap și înnorarea conștiinței pe o perioadă de săptămâni. Terapeutic, o gaură mică este de obicei forată în craniu pentru a calma presiunea.
Hemoragia subarahnoiadală
Este cauzată de ruperea nave sau malformații vasculare în regiunea bazilară arteră. Acest vas este principalul trunchi arterial pentru sânge aprovizionare către creier și este situat la baza craniu. Aici se pot forma umflături vasculare (anevrisme), care în cele din urmă izbucnesc și duc la sângerări în spațiul subarahnoidian prezent fiziologic.
Locația acestora nave în imediata apropiere a creier tulpina poate duce la tulburări care pun viața în pericol ale funcțiilor vitale precum respiraţie și Sistemul cardiovascular, ale căror centre de control sunt amplasate acolo. Din punct de vedere operațional, această zonă este dificil de atins. Cu toate acestea, în funcție de gravitatea simptomelor, intervenția chirurgicală este terapia la alegere, deoarece anevrismele vasculare ar trebui să fie inofensive pentru a minimiza riscul de sângerare recurentă. Diagnostic, toate tipurile de sângerări intracerebrale pot fi vizualizate și diferențiate prin intermediul RMN al creierului sau tomografie computerizată.
