Truncus coeliacus este un trunchi arterial nepereche care apare anterior spre abdomen (ventral) din porțiunea abdominală a aortei aflată deasupra arterelor renale împerecheate. Se ramifică după câțiva centimetri în alte trei artere care furnizează arteriale, oxigenate sânge la diferite organe abdominale, precum și la o parte a mezenterului. Deoarece truncus coeliacus își are originea chiar sub trecerea aortei prin diafragmă, trunchiul arterial poate fi afectat de compresie, sindromul Dunbar.
Ce este trunchiul celiac?
Truncus coeliacus este un trunchi arterial comun care apare ventral (abdominal) ca o ramură nepereche din aorta abdominală la nivelul celui de-al doisprezecelea vertebra toracică sub pasajul aortic prin diafragmă (hiatus aorticus). Trunchiul arteră se ramifică după câțiva centimetri în trei artere: artera splenică, artera sinistra gastrică și artera hepatică comună. Zona de ramificare în trei artere se mai numește trepied Haller sau tripus coeliacus. Cele trei artere ramificate furnizează proaspete, oxigenate sânge la organele abdominale ale ficat, pancreasul, stomac, splină, duodenși mezenterul asociat. Orice disfuncție a trunchiului celiac poate pune imediat viața în pericol.
Anatomie și structură
Trepiedul lui Haller al truncus coeliacus merită o atenție specială, deoarece ramificarea „normală” în cele trei artere menționate mai sus direct în trepied este prezentă doar la aproximativ 55 până la 62% dintre oameni. În celelalte cazuri cu grupări relevante statistic, se constată mai mult de zece anomalii diferite. De exemplu, frecvența variantelor II și III este estimată de anatomistul Hellmuth Michels la 10 și respectiv 11%. Varianta II se referă la particularitatea anatomică pe care hepaticul comun arteră nu apare direct din trepied, ci din aorta abdominală stângă, artera gastrică sinistra. Varianta a III-a este prezentă atunci când gastricul potrivit arteră, artera gastrică dextra, nu provine din artera hepatică comună (arteria hepatica communis), ci din artera mezenterică superioară, care este o ramură separată de aorta abdominală. Alte anomalii anatomice cu o frecvență apreciabilă de 7-8 procente, cum ar fi variantele VI și VII, corespund anatomiei normale cu o arteră hepatică accesorie în fiecare caz. Structura peretelui trunchiului celiac corespunde cu cea a altor artere mari. Cele trei straturi de perete tunica intima, tunica media și tunica externa pot fi distinse de la interior la exterior. Tunica interna sau interna constă dintr-un singur strat endoteliu urmat de vrac țesut conjunctiv, care este separat de medii printr-o membrană elastică. Mediul tunica sau mediul este compus în principal din celule musculare netede inelare și oblice și elastice țesut conjunctiv și fibre colagene. O membrană foarte elastică delimitează media de la tunica externa, care este compusă din țesut conjunctiv și traversate de „linii de alimentare” precum sânge nave și nervi.
Funcția și sarcinile
Funcția principală a trunchiului abdominal ca truncus coeliacus este, de asemenea, numită, este de a transmite oxigen-sânge bogat la cele trei artere care provin din trunchiul abdominal în anatomie normală. Cele trei artere alimentează organele abdominale conectate prin ramuri și ramuri suplimentare. Pereții trunchiului sinusal abdominal corespund structurii arterelor elastice mari din apropierea inimă, astfel încât acestea să fie și ele implicate activ în netezirea sistolică tensiune arterială vârfuri și în același timp sunt implicate în menținerea tensiunii arteriale diastolice prin vasoconstricție în timpul diastolă, faza de repaus a celor două ventricule. „Rezidual” diastolic tensiune arterială este extrem de important în menținerea îngustului arteriolelor iar capilarele se prăbușesc cu lipirea ulterioară ireversibilă a pereților lor. Celulele musculare netede ale trunchiului abdominal depind de semnale de la baroreceptorii din cele două artere carotide pentru aceasta, deoarece nu există senzori de presiune în partea intestinală a circulaţie. Truncus coeliacus preia astfel o parte din așa-numita funcție windkessel a arterelor mari din apropierea inimă pentru a netezi fluxul sanguin pe partea arterială a circulaţie.
Boli
Una dintre cele mai importante boli sau afecțiuni asociate trunchiului abdominal se datorează obstrucției mecanice a fluxului sanguin. Fenomenul, numit sindromul de compresie truncus coeliacus sau sindromul Dunbar, rezultă de obicei dintr-o anomalie minoră a ligamentului arcuat medial sau o origine ușor deplasată a trunchiului abdominal. Banda de țesut care în mod normal trece deasupra trunchiului arterial și întărește marginea pasajului aortic (hiatus aorticus) prin diafragmă poate ciupi parțial trunchiul sinusal abdominal, precum și celiacul ganglion care se află deasupra acestuia, provocând o compresie nervoasă suplimentară. Simptome care apar, cum ar fi crampe durere abdominală, greaţă iar afecțiunile digestive depind de gradul de obstrucție a fluxului sanguin. Prin urmare, simptomele variază de la disconfort minor la sever și insuportabil durere și condiții care pun viața în pericol. În prezența sindromului de compresie cronică, leziunile secundare apar și la organele furnizate în mod normal de arterele ciupite. În unele cazuri, în cazul în care alte artere, cum ar fi artera pancreaticoduodenală superioară, servesc drept artă de substituție, se pot forma anevrisme în artera „substitută” din cauza supraextaxării, care poate conduce la sângerări interne periculoase. În cazuri rare, s-a observat disecție izolată care necesită tratament la truncus coeliacus. Aceasta înseamnă că sângele se scurge între stratul interior al peretelui, tunica intimă și media tunică, ceea ce poate provoca disconfort semnificativ. Cel mai frecvent, disecțiile sunt cauzate de lacrimi la nivelul intimei sau de leziuni.
