Antrenament autogen în sport

Originea cuvântului: greacă: autos = self; genos = a produce

Introducere

Antrenament autogen nu trebuie confundat cu antrenamentul mental. Antrenament autogen este o metodă recunoscută pentru reglarea stresului și tratamentul tulburărilor psihosomatice. Fondatorul antrenament autogen este Berlinul psihiatru JOHANNES HEINRICH SCHULZE.

A provenit din hipnoza clasică. Cu toate acestea, comparativ cu hipnoza, antrenamentul autogen este înțeles ca o autosugestie în relaxare. Totuși, antrenamentul autogen este mai mult decât simplu relaxare, încearcă să influențeze sistemul parasimpatic (involuntar) al corpului în mod arbitrar prin antrenament pentru a se relaxa rapid și specific în situații stresante.

Antrenamentul autogen este de obicei învățat în câteva săptămâni sub îndrumarea unui medic sau psiholog în grupuri mici. Achiziția autodidactică nu este recomandată, deoarece exercițiile ar putea fi învățate incorect. Elevul își asumă o poziție confortabilă, de obicei așezat cu brațele încrucișate și înclinat cap (poziția șoferului de taxi), sau culcat, pentru începători.

Este important ca mușchii să fie complet relaxați. În timpul spectacolului, practicantul își imaginează anumite exerciții în minte intens în perioade scurte de timp, pe care le efectuează de mai multe ori la rând. Conceptul de antrenament autogen se bazează pe respirație, greutate și căldură.

Imaginea „brațelor grele” și a „picioarelor”, create în mod conștient și intens în minte, duce automat la o relaxare a mușchilor cu o ameliorare concomitentă sânge circulatia la nivelul membrelor. Trezirea conștientă a produs o activare a plăcilor capătului motor al terminațiilor nervoase. Odată cu relaxarea dorită, apar alte efecte fiziologice: În plus, antrenamentul autogen realizează senzația de răcire.

  • Reducerea frecvenței respirației
  • Reducerea ritmului cardiac
  • Hipotensiune
  • Îmbunătățirea bunăstării generale

Relaxarea conștientă poate fi realizată numai în condiții de mediu optime. Doar cei care se simt confortabil în împrejurimi pot realiza o stare de relaxare. Prin urmare, trebuie acordată o atenție specială temperaturii ambiante, care nu trebuie să fie prea caldă, dar nici prea rece.

La fel, camera în care vă relaxați trebuie să fie liberă de orice zgomot deranjant și întunecată. În special începătorilor le este mult mai ușor să se relaxeze în condiții optime. Utilizarea frecventă a antrenamentelor autogene îmbunătățește capacitatea individului de a se relaxa.

O persoană cu experiență poate realiza o formă de relaxare mai profundă într-un timp foarte scurt. - Ajunge în mod conștient la starea de odihnă. JH Schultz descrie această fază cu obiectivul, brațul este foarte greu.

Practicianul ar trebui să se lase să cadă complet în timpul acestor exerciții și să aibă senzația că nimic nu îl poate deranja. - Exercițiul dificil. Corpul ar trebui să fie pus în mod conștient într-o stare de greutate prin concentrare.

Ideile tipice sunt: ​​Picioarele sunt foarte grele. - Exercițiul de căldură pune corpul într-o senzație de încălzire conștientă a membrelor, rezultând o îmbunătățire sânge circulaţie. - Prin controlat inhalare iar expirația se realizează o stare conștientă de relaxare.

Declarații precum: „Respiraţie este complet calm ”sunt implicate în mod conștient. - Al cincilea exercițiu se referă la influența bătăilor inimii. Practicianul încearcă conștient să perceapă bătăile inimii.

  • În al șaselea exercițiu, practicantul încearcă să direcționeze concentrarea către plexul solar (mijlocul corpului). - În ultimul exercițiu întreaga concentrare este direcționată în mod conștient către cap. Scopul este să ne imaginăm o frunte rece.

În plus față de relaxarea generală, antrenamentul autogen este utilizat pentru plângeri psihologice, nervozitate, tulburări de somn, dureri de cap, hipertensiune arterială, tulburări ale tractului digestiv si multe altele. Antrenamentul autogen este folosit și pentru combaterea anumitor dependențe (fumat, alcool ...). Acest lucru funcționează deosebit de bine, antrenamentul autogen se bazează pe principiul autosugestiei.