Antinucleare anticorpi (ANA) sunt autoanticorpi (AAK) împotriva componentelor nucleelor celulare care pot fi utilizate pentru diagnosticarea bolilor autoimune, adică a bolilor reumatice sau a colagenozelor. ANA este parametrul de bază în cadrul unui diagnostic pas cu pas pentru clarificarea unei boli autoimune. Cercul de formă reumatică sau colagenozele includ:
- dermatomiozita - boala aparținând colagenozelor, care afectează piele și mușchii și este în principal asociat cu mișcarea difuză durere.
- Crioglobulinemie - complex imunitar recurent cronic vasculitide (boală imună a nave) caracterizată prin detectarea anormalului rece ser precipitat proteine (rece anticorpi).
- Lupus eritematos - boală sistemică care afectează piele și țesut conjunctiv a nave, duce la vasculitide (inflamație vasculară) a numeroase organe precum inimă, rinichi sau creier.
- Mixt țesut conjunctiv boală - boală inflamatorie cronică a țesutului conjunctiv în care simptomele diferitelor colagenoze (sistemice lupus eritematos, sclerodermia, polimiozita, Sindromul Raynaud) apar.
- Panarterita nodoasă - necrozantă vasculita care afectează de obicei mărimea medie nave; în acest caz, inflamația implică toate straturile de perete (pan = greacă toate; arteri- din arteră = artere; -itis = inflamator).
- Polimiozita - este clasificat ca o colagenoză; este o boală inflamatorie sistemică a mușchiului scheletic cu infiltrare limfocitară perivasculară.
- Scleroza sistemică progresivă (scleroză sistemică) - vezi sclerodermia.
- reumatoidă artrită - boală multisistemică inflamatorie cronică care se manifestă de obicei ca sinovită (inflamația membranei sinoviale). Se mai numește cronică primară poliartrită (PcP).
- Sindromul ascuțit - inflamator cronic țesut conjunctiv boală care include simptome ale mai multor colagenoze precum lupus eritematos, sclerodermia or polimiozita.
- Sindromul Sjögren (grup de sindroame sicca) - boală autoimună din grupul colagenozelor care duce la o boală inflamatorie cronică a glandelor exocrine, cel mai frecvent glandele salivare și lacrimale; sechelele tipice sau complicațiile sindromului sicca sunt:
- Keratoconjunctivita sicca (sindromul ochiului uscat) din cauza lipsei de udare a corneei și conjunctivă cu lichid lacrimal.
- Sensibilitate crescută la carie din cauza xerostomiei (uscat gură) datorită secreției salivare redusă.
- Rinita sicca (mucoase nazale uscate), răguşeală și cronice tuse iritarea și afectarea funcției sexuale din cauza întreruperii producției de glande mucoase a tractului respirator și organele genitale.
- Sclerodermie (sclero = dur, dermie = piele) - boală autoimună rară asociată cu întărirea țesutului conjunctiv al pielii singur sau a pielii și a organelor interne (în special tractul digestiv, plămânii, inima și rinichii)
Procedura
Material necesar
- Ser sanguin
Pregătirea pacientului
- Nu este necesar
Factori perturbatori
- Necunoscut
Valoarea normală
| Valoarea normală | 1: <80 |
Indicatii
- Suspiciunea de boli ale sistemului reumatic.
- Suspiciunea de colagenoză
Interpretare
Interpretarea valorilor reduse
- Nu este relevant pentru boală
Interpretarea valorilor ridicate
- Sarcina genetică: rude ale pacienților cu colagenoză (10-25%).
- Vârsta> 65 (10-15%)
- Boală autoimună:
- Sindromul antifosfolipidic (APS) (aproximativ 10%).
- autoimuna hepatită (AIH; hepatită autoimună); boli autoimune inflamatorii rare, acute sau cronice ale ficat.
- autoimuna hepatită tip I (hepatită lupoidă) (aproximativ 100%).
- Arterial pulmonar hipertensiune (hipertensiune pulmonara), fibroza pulmonară (20-40%).
- Colangita biliară primară / inflamația căilor biliare (PBC, sinonime: colangită distructivă nepurulentă; anterior ciroză biliară primară) (aproximativ 100%).
- Tiroidita (30-50%)
- Infecții (virale, bacteriene).
- Neoplasme: carcinom hepatocelular (HCC; carcinom hepatocelular primar) (aproximativ 30%).
- Colagenoze:
- „Boală mixtă a țesutului conjunctiv” (100%).
- Lupus eritematos sistemic (LES) (95-100%).
- Scleroza sistemică (95%)
- Sindromul Sjögren (aproximativ 90%)
- Miozidele (aproximativ 60%)
- reumatoidă artrită (aproximativ 30%) sau alte boli din cercul formei reumatoide.
- Vasculitide (inflamații vasculare)
- medicamente:
- antibiotice - ciprofloxacina, izoniazida, minociclina, penicilină, streptomicină (rapoarte de caz).
- Medicamente antiepileptice (medicamente pentru tulburări convulsive) - carbamazepină, valproat, fenitoina (20%).
- Antihipertensive (agenți de scădere a tensiunii arteriale):
- Inhibitori ACE, beta-blocante, calciu antagoniști, clonide, tiazide (rapoarte de caz).
- Hidralazină (50%)
- Metildopa (15%)
- antiaritmice medicamente: procainamidă (> 90%).
- Interferonii (IFN-a, IFN-β) (- 80%).
- Medicamente antireumatice care modifică boala:
- Penicilamină (65%)
- Sulfasalazină, aur (14-19%)
- Antiinflamator nesteroidian medicamente (AINS) - ibuprofen, diclofenac (rapoarte de caz).
- Inhibitori TNF (- 70%).
Date în (paranteze rotunde) privind frecvența unui test ANA pozitiv. Note suplimentare
- Titruri scăzute de ANA (1:80 la 1: 320) apar frecvent chiar și la persoanele sănătoase (până la 30%).
- Nivelul titrului și modelul de fluorescență al ANA sunt criterii diagnostice importante.
- Cauzele titrurilor ANA fals-pozitive sunt medicamente (medicamente care pot induce lupusul indus de droguri sau, în cazuri rare, LES; vezi „Lupus eritematos / cauze”); mai frecvent, medicamentele induc ANA fără simptome clinice.
- Crescând mercur expunerea crește riscul pentru niveluri crescute de ANA.
- În cazul screening-ului ANA pozitiv (din titruri ANA de 1: 320 sau, dacă se suspectează o boală autoimună, dintr-un titru de 1:80), trebuie efectuate următoarele teste de laborator:
- Anticorp DsDNA
- Anticorp ENA
Detectarea dsDNA-AAK și ENA-AAK este foarte specifică bolilor autoimune!
- Dacă se suspectează artrita reumatoidă, trebuie efectuate următoarele teste suplimentare de laborator:
- CRP (proteina C-reactivă) sau ESR (viteza de sedimentare a eritrocitelor).
- Factorul reumatoid (sau CCP-AK)
- HLA-B27 (antigeni de histocompatibilitate).
- Un test ANA negativ nu exclude complet colagenoză!
